Program de Valorificare a Potențialului Turistic al Judetului Maramureș

Localizarea şi caracterizarea judeţului

Străveche vatră românească, cu o civilizaţie originală, cu o natură încântătoare, de o rară frumuseţe, judeţul Maramureş este un loc unic, unde modul de viaţă tradiţional s-a păstrat neschimbat de sute de ani. Este o zonă a tradiţiilor, a obiceiurilor autentice, a vechilor superstiţii neafectate de trecerea timpului, un spaţiu în care elementele naturale, caracterizate prin diversitate şi desfăşurare armonioasă se îmbină într-un mod fericit cu bogăţia resurselor istorice, folclorice şi etnografice. Prin valorile şi frumuseţile sale spirituale, morale şi peisagistice, judeţul Maramureş constituie un punct de atracţie pentru mii de turişti din ţară şi străinătate, fiind una dintre cele mai importante locaţii turistice ale României.

Judeţul Maramureş este situat în nordul României, între paralelele 47°20'00” şi 48°00'15” latitudine nordică şi meridianele 22°52'30” şi 25°07'30” longitudine estică.

În nordul judeţului trece graniţa de stat cu Ucraina,spre est Maramureşul se învecinează cu judeţul Suceava, de la graniţă limita coborând spre Bistriţa Aurie până în apropiere de Şesuri.

În sud se află judeţul Bistriţa-Năsăud iar spre vest se află judeţul Satu Mare.

Potenţial turistic

Relieful reprezintă elementul major în structura potenţialului turistic al oricărui teritoriu, el fiind suportul material al desfăşurării activităţilor turistice. Acesta se caracterizează printr-o mare varietate genetică, structurală, dimensională şi fizionomică, elementele sale fiind implicate în nuanţarea trăsăturilor altor elemente ale cadrului natural, de ordin climatic, hidrografic, biotic.

Regiunea Maramureş cuprinde marea depresiune a Maramureşului, precum şi munţii din sudul, nordul şi estul acesteia, dar şi culmile şi versanţii limitrofi ai celor din sud, toate aceste unităţi alcătuind un spaţiu în care elementele naturale sunt caracterizate prin diversitatate şi desfăşurare armonioasă.

Unităţile montane, care ocupă circa 43% din suprafaţa judeţului, concentrează un potenţial turistic deosebit de bogat. În funcţie de concentrarea şi valoarea obiectivelor turistice existente se disting:

- munţi cu un potenţial deosebit de complex, cu o mare varietate de peisaje şi o valoare turistică deosebită: Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului;

- munţi cu mare potenţial turistic, dar cu o varietate mai redusă a peisajelor: Munţii Gutâi;

- munţi cu potenţial turistic mediu, datorat unui tip de relief specific: Munţii Ţibleş.

Potenţialul turistic al unităţilor montane este dat în primul rând de structura geologică variată, ce a generat tipuri de relief cu funcţie turistică deosebită: relief modelat pe şisturi cristaline (Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului), relief glaciar (Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului), relief vulcanic (Munţii Gutâi, Munţii Ţibleş), relief carstic (Munţii Rodnei, Maramureşului).

Dealurile, podişurile şi piemonturile ocupă 30% din suprafaţa judeţului Maramureş. De o frumuseţe aparte sunt Depresiunile Maramureşului, Lăpuşului şi Băii Mari, cu dealuri, terase şi lunci care au favorizat, prin bogăţiile naturale şi geoclimaterice, prezenţa şi permanenţa omului din cele mai vechi timpuri în aceste zone şi, implicit, dezvoltarea activităţilor turistice.

Clima este una din principalele componente ale potenţialului turistic al judeţului Maramureş, favorizând sau inhibând organizarea şi desfăşurarea activităţilor turistice.

Pe teritoriul judeţului Maramureş sunt prezente trei tipuri de bioclimat: bioclimatul tonic – stimulent de munte, bioclimatul sedativ – indiferent (de cruţare) şi climatul de adăpost.

Bioclimatul tonic – stimulent de munte este caracteristic zonelor montane din judeţ: Munţii Rodnei, Maramureşului, Gutâi, Igniş, Ţibleş. Acest bioclimat are calităţi de solicitare a funcţiilor organismului datorită presiunii scăzute, concentraţiei de oxigen redusă, radiaţiei ultraviolete intense, frecvenţei şi vitezei mari a vântului, variaţiilor de temperatură. În aceste condiţii confortul termic este redus, stresul cutanat şi pulmonar fiind ridicat. Este un bioclimat ce are o influenţă benefică asupra organismului, contribuind la creşterea ventilaţiei pulmonare, a ritmului cardiac, la activarea sistemului nervos central şi metabolismului renal, sporirea imunităţii organismului prin aeroionii negativi şi aerosolii terpenici, la intensificarea procesului de formare a vitaminei D şi de asimilare a calciului

Bioclimatul sedativ indiferent (de cruţare) este caracteristic dealurilor din zona central – estică şi sudică a judeţului, cu altitudini de 200 – 900 m, cu un climat de dealuri şi vegetaţie variată. În aceste zone, temperaturile medii anuale moderate (6 - 9C), nebulozitatea şi gradul de umiditate mai ridicate (75%), presiunea atmosferică, durata de strălucire a soarelui şi vânturile mai moderate fac ca adaptarea organismului să se facă mai repede şi principalele funcţii biologice ale organismului să intre în repaus relativ. De aceea, acest tip de bioclimat este indicat în toate anotimpurile, neavând contraindicaţii pentru persoanele bolnave sau sănătoase.

Climatul de adăpost este specific depresiunilor intramontane, dar şi unor culoare de vale ,,semiînchise” din spaţiul montan, unde circulaţia atmosferică este mult schimbată datorită configuraţiei generale a orografiei de ansamblu, datorită condiţiilor locale specifice de adăpost. Condiţiile bioclimatice sunt tonice – stimulative, uşor relaxante, oarecum asemănătoare climatului de dealuri şi podişuri. Dar pe fondul diminuării circulaţiei atmosferice, iarna se formează frecvent inversiuni de temperatură, ce generează o stare de disconfort termic, stresant, în timp ce în anotimpul cald confortul termic creşte, iar stresul cutanat se manifestă, dar la valori relativ reduse.