Promovarea obiectivelor turistice din județul Suceava

Rezumat

Acest articol pune accent pe obiectivele turistice din județul Suceava, aici se vor regăsi informații despre tradițiile zonei, despre felul în care s-au modificat de-a lungul anilor și despre felul în care ele sunt promovate acum, gastronamia specifică de sărbători (Paște, Crăciunul, Hramurile, etc.). În prima parte vă vor fi prezentate date generale despre județul Suceava, o mică descriere a potențialului natural cum ar fi: relief, climă, rețeaua hidrografică, clima, resurse naturale. Iar în a doua parte se vortbește despre turismul din județul Suceava, adică zis și Bucovina: ”Pentru puține popoare se găsește un ținut relative mic ca acesta în care să se cuprindă atâta frumusețe, atâta bogăție de astăzi și amintiri din trecut așa de îmbelșugate, de îndepartate și sfinte“. – Nicolae Iorga, aici voi descrie toate minunile Bucovinei toate atracțiile văzute și nemaivăzute și un studiu de caz care ne va arăta câte persoane iubesc călătoriile, aventurile, relaxările, tratamentele, câți practică de obicei aceste activități turistice, care sunt motivele pentru care o persoană optează pentru o excursie, cât de apreciat este turismul în zona noastră și cât de bine este promovat județul Suceava.

Turismul reprezintă într-adevăr una dintre activităţile economice cu cel mai semnificativ potenţial pentru a genera creştere şi locuri de muncă. În ultima parte a acestui articol va fi prezentat interpretarea unui chestionar aplicat unui eșantion de treizeci de persoane care și-au spus părerea vizavi de turismul din județul Suceava.

Cuvinte cheie: obiective, relief, climă, gastonomie, tradiție, obiceiuri, turism

Clasificare JEL: Z32

Introducere

Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. Un rol decisiv pentru istoria românilor l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu prin înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale, în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor, dar mai ales în închegarea, dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi.

Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret şi Suceava, cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal.

Formele de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă practicării turismului în tot cursul anului, potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic bogat, patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional, precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică.

Conținutul lucrării

DATE GENERALE DE PREZENTARE A JUDEȚULUI SUCEAVA

Judeţul Suceava este situat în partea de nord – est a României şi ocupă o suprafaţă de 8553,5, fiind al doilea ca mărime din ţară. Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică, a peisajului, precum şi a resurselor naturale. Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, iar în partea de est lunca largă şi joasă a Siretului, teritoriul jude ţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uriaş cu faţada largă de peste 100 km expusă spre est. Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina (frontieră de stat), la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, iar la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi.

Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci.

Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive şi complexe de culmi separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizează prin întinse păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo - turistice, căile de comunicaţie şi aşezările umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.

Clima.

Aşezarea geografică în nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefului determină o climă mai aspră în judeţul Suceava, comparativ cu judeţele aflate la sud sau cele cu altitudini medii mai mici. Spaţiul geografic al judeţului Suceava aparţine aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) şi cea cu climă continentală moderată (partea de vest). În ansamblul său, clima păstrează multe nuanţe de continentalism şi excesivitate, care se manifestă atât în intervalul rece al anului, cât şi în cel cald. Temperaturile medii anuale sunt:

a) climatul montan:sub 0°C pe munţii înalţi; -6°C pe versantul estic al Obcinei Mari;

b) climatul extramontan: - 7-8°C.

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează o lungime totală de 3.092 km. Toate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotrivainundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri situate de-a lungul râului Şomuzu Mare.

Apele subterane din judeţ sunt cantonat e în depozitele unor structuri cristalino - mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.

Resurse naturale

Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. Solurile brune şi brun - acide cu un orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la nord – vest, spre sud – est de municipiul Suceava, precum şi cele din Depresiunea Liteni, cunosco dezvoltare importantã a solurilor cernoziomoide. Aici se întâlnesc importante rezerve de minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritina precum şi izvoare de ape minerale.

Flora şi fauna

Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabilă frumuseţe şi atractivitate. Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile, care ocupă peste 52% din suprafaţa judeţului şi peste 7% din întregul potenţial silvic al României, pe teritoriul judeţului Suceava există peste 20 de rezervaţii naturale.