Timișoara pentru turiști

INTRODUCERE

Municipiul Timisoara, atestat documentar de peste 730 de ani, actuala resedinta a judetului Timis, este situat in Campia Timisului, campie strabatuta de raurile Bega si Timis, a caror prezenta a influentat in timp dezvoltarea localitatii de la Cetatea fortificata cu ziduri, bastioane, santuri cu apa si valuri de pamant. Cunoscuta ca Cetate (din 1212) - Castrum Temesiense - situata la rascrucea drumurilor comerciale si militare, devenind obiectiv principal al disputei dintre turci si austrieci si mai apoi ravnita de burgezia si aristocratia maghiara - Timisoara s-a dezvoltat urbanistic in jurul nucleului fortificat incepand din sec. XVIII lea.

In anul 2009, oraşul avea o populaţie de 312.113 locuitori şi 365.545 locuitori în zona metropolitană. Din totalul populaţiei 85,52% sunt români. Cele mai importante comunităţi etnice sunt cele maghiare (aprox 7,5%), germane (2,25%) şi sârbe. De remarcat este că la Timişoara în ultimii ani, datorită creşterii economice a apărut şi o importantă comunitate de oameni de afaceri, care însă nu figurează în statisticile oficiale. Dintre aceştia se remarcă în primul rând italienii, cei mai numeroşi investitori străini prezenţi aici. Alte două comunităţi în creştere sunt cea slovacă şi ucraineană, care beneficiază şi de predare în limba maternă în unele unităţi de învăţământ preuniversitar.

Datorită tradiţiei multietnice şi multiconfesionale, Timişoara este un oraş cu una dintre cele mai diversificate structuri confesionale din România. Astăzi, circa 80,6 % din timişoreni se declară ortodocşi (marea majoritate ţinând de Biserica Ortodoxă Română, iar restul de Biserica Ortodoxă Sârbă) şi 10 % romano-catolici (marea majoritate germani şi maghiari). Urmează religia penticostală cu 8.408 de adepţi (2,6 %), reformată (calvinistă), (2 %, majoritatea maghiari), greco-catolică (unită) (in marea majoritate români) cu 4.191. Sunt reprezentate şi diverse alte comunităţi mai mici, cum este cea evreiască (mozaică), cu o istorie de circa 450 de ani, astăzi având aproximativ 300 de membri, în cea mai mare parte vârstnici. De asemenea există în oraş un număr mic de credincioşi creştini ortodocşi greci, armeni, precum şi musulmani (arabi şi turci). 359 de timişoreni se declară atei.

Premierele Timişoarei

1718 – atestarea fabricii de bere, cea mai veche de pe teritoriul actual al Romaniei;

1728 – începutul canalizării Begăi, cel mai vechi canal navigabil de pe teritoriul actual al Romaniei;

1745 – construcţia Spitalului Municipal;

1760 – primul oraş al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi;

1771 – primului ziar care a apărut pe teritoriul actual al României şi totodată primul ziar german din sud-estul Europei: „Temeswarer Nachrichten”;

1823-1826 - Janos Bolyai, servind la garnizoana din Timişoara, lucra la elaborarea

geometriei neeuclidiene

1854 – primul serviciu telegrafic într-un oraş al României de azi;

1855 – primul oraş al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz;

1881 – prima reţea de telefonie de pe teritoriul actual al României;

1884 – primul oraş din Europa continentală cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi;

1886 – prima staţie de salvare din Ungaria şi România;

1889 - primul meci de fotbal european din Romania;

1895 – prima stradă asfaltată de pe teritoriul de azi al României;

1897 – primele proiecţii cinematografice pe teritoriul actual al ţării noastre;

1899 – primul tramvai electric într-un oraş din România de azi;

1953 – singurul oraş european cu trei teatre de stat în română, maghiară şi germană;

1989 - pornirea revoluţiei române contra regimului comunist.