Turismul Rural în Maramureș

Turismul rural in Maramureş

„ Maramureş, ţară veche, cu oameni fără pereche.”

Statisticile demonstrează că turismul, în spatiul rural a făcut, în ultimele decenii, tot mai multi adepţi. Numeroase raţiuni sunt invocate pentru a explica această evoluţie: influenţa ideilor ecologiste, dorinţa de a se sustrage structurilor turistice clasice, căutarea unui cât mai bun raport calitate-preţ, dorinţa de a consuma alimente bio, revenirea la tradiţie, etc.

Am optat pentru turismul rural deoarece, pentru noi, această formă de turism este foarte atractivă şi reprezintă o provocare în a încuraja tinerii, şi nu numai, spre practicarea acestui tip de turism.

Am ales ca şi destinaţie pentru sejurul noastru ţinutul Maramureşului deoarece este o zonă bogată în obiceiuri şi tradiţii populare care au supravieţuit de-a lungul secolelor, nefiind alterate de către influenţele timpurilor moderne. Viaţa rurală tradiţională, folclorul şi obiceiurile încă se păstrează aici, deoarece „moroşenii” (aşa cum sunt denumiţi locuitorii) au ştiut cum să îşi păstreze tradiţiile intacte, astfel încât multe din evenimentele din folclor sunt încă parte a vieţii de zi cu zi.

„ Maramureş, ţară veche, cu oameni fără pereche.”- aşa spune o doină maramureşeană, lipsită de modestie. Considerăm reprezentativ acest slogan pentru tematica aleasă de noi întrucât satele de aici şi-au păstrat autenticitatea, oamenii care alcătuiesc această zonă au păstrat un sentiment puternic al propriei identităţi. Întruchipare vie a Europei medievale, Maramureşul este locul unde tradiţiile trebuie considerate parte integrată a vieţii de zi cu zi şi unde oamenii ştiu să se bucure de ele pe deplin. Activităţile de la fermă pot fi făcute fără a folosi instrumentele automate, necunoscute pentru oamenii de aici, care încă mai folosesc unelte manuale şi instalaţiile tehnice tradiţionale. Aici se pot vedea peste tot oameni purtând costume confecţionate manual, se poate lua parte la festivalurile folclorice pline de viaţă, asculta muzica tradiţională la „ceteră” (scripcă) şi la „zongoră” (chitară) şi dansa „hora” sau alte dansuri. De asemenea, se pot admira „ştergarul” (prosopul), „procuţele” (covoare), „cergile” (cuverturi) şi „blidele” (vase ceramice). Turiştii vor face cunoştinţă cu oameni ospitalieri şi cu inima mare, care îi vor invita să bea cu ei un pahar de „horincă de prune” (rachiu de prune). Se va putea bea lapte direct de la sursă, mânca ouă proaspete, culese direct din cuibar, şi legume proaspete, luate direct din grădină.

1. Analiza principalelor tendinţe ale pieţei turistice din România (caracteristici generale):

1.1. Analiza macromediului de marketing (contextul extern al turismului)

Turismul este astăzi considerat de analişti ca unul din cele mai dinamice sectoare economice, cu o evoluţie mereu oscilantă, fiind definit ca fiind industria cea mai profitabilă a sfârşitului de secol XX. John Naisbitt, în celebra lucrare“Megatendinţe”, identifică turismul ca industria cu cea mai rapidă dezvoltare la începutul mileniului III. Dacă tendinţa actuală se menţine, turismul va deveni prima industrie exportatoare şi îşi va menţine poziţia de primă industrie generatoare de locuri de muncă din lume.

Analizând legăturile ce există între piaţa turistică şi piaţa serviciilor, trebuie remarcat în primul rând faptul că piaţa turistică este, predominant, prin natura sa, o piaţă de servicii, dezvoltarea ei fiind condiţionată de existenţa unei oferte diversificate de prestaţii de transport,cazare, restauraţie, agrement, tratament. Pe de altă parte, se poate remarca existenţa unor interferenţe între piaţa turistică şi cea a bunurilor destinate consumului turistic. Ponderea în continuă amplificare a turismului în economia mondială este un fapt incontestabil. Relevant în acest sens este faptul că, în comerţul internaţional, turismul ocupă a doua poziţie după petrol, înregistrând un ritm de creştere superior mediei mondiale. De altfel, turismul aparţine sectorului terţiar, care în zilele noastre este cel mai important şi mai dinamic element component al economiei în toate ţările dezvoltate.

Pe piaţa muncii turismul mondial se revendică drept numărul 1 în lume, asigurând peste 250 milioane de locuri de muncă, ceea ce înseamnă 8% din populaţia ocupată a globului. În continuare vom prezenta câteva informaţii despre contribuția turismului la produsul intern brut.

Activităţile legate de călătorii şi turism reprezintă mai mult de 12% din produsul naţional brut mondial. De altfel, turismul este cel mai mare producător mondial al produsului intern brut.

Contribuţia directă la PIB a industriei Turismului şi Călătoriilor în România este estimată a fi in 2011 de 9.6 mld. RON, (1,9 % din PIB-ul total). Crescând cu 7.7 % anual, va ajunge în anul 2021 la 20.3 mld. RON.

Se previzionează o creştere a contributiei totale la PIB a industriei Turismului şi Călătoriilor de 6.6% anual, de la 22.5 mld RON (4.5 % din PIB) in 2011 pana la 42.8 mld RON (5.0% din PIB) in 2021.

Se estimeaza de asemenea ca, Industria Turismului si Calatoriilor va sprijini in mod direct 239000 de locuri de munca (2.8 % din totalul locurilor de munca) in anul 2011, iar in 2021 numărul locurilor de munca este previzionat la 301000( 3.4% din totalul locurilor de munca),daca anual numarul lor va creste cu 2.3 %.

Contribuţia totală a industriei Turismului şi Călătoriilor la ocuparea forţei de muncă, incluzand si locurile de muncă pe care le susţine în mod indirect, se estimează să crească cu 1.8% pe an de la 446 000 de locuri de muncă (5,2% din totalul locurilor de muncă) în 2011 la 535 000 locuri de muncă (6,0%) până în 2021.

Exporturile turistice de vizitatori sunt de aşteptat să genereze 7.0 mld RON (3,3% din total exporturi) în 2011, în creştere cu 11,9% pe an (în termeni nominali) ajungand in 2021 la 16.1 mld RON (3,9% din total exporturi).

Investiţiile turistice sunt estimate la 11.2 mld RON (sau 7,4% din totalul investiţiilor) în 2011. Acesta ar trebui să crească cu 7.7% pe an pentru a ajunge la 23.5 mld RON (sau 7,7% din totalul investiţiilor ) în 2021.

În prezent, pe piaţa turistică mondială se înregistrează o concurenţă acerbă, atât între firmele de turism, cât şi între diferitele destinaţii turistice. O altă tendinţă importantă în acest domeniu al sectorului terţiar o constituie accentuarea globalizării pieţei turistice.

Industria ospitalităţii a cunoscut o accelerare a procesului de pătrundere a corporaţiilor multinaţionale pe întreaga piaţă turistică. În plus, are loc un fenomen de convergenţă a gusturilor turiştilor şi a preferinţelor lor pentru un anumit standard al calităţii serviciilor turistice. Marile firme turistice au cucerit o pondere şi o influenţă crescândă pe piaţă, ajungându-se la un proces de concentrare a industriei turismului. Exemplul cel mai relevant pentru reliefarea tendinţelor de tehnologizare, globalizare şi concentrare pe piaţa turistică îl constituie dezvoltarea sistemelor de rezervare computerizate la nivel mondial. Turismul a devenit o industrie mondială prin internaţionalizarea clientelei şi mondializarea producătorilor de voiaje turistice.

Prin urmare putem afirma că, la începutul acestui secol şi mileniu, turismul va provoca o “revoluţie” în dezvoltarea economiei mondiale. Pe piaţa turistică mondială, ţările care vor reuşi să atragă turiştii vor fi cele care dovedesc preocupare la nivelurile de vârf pentru creşterea competitivităţii sectorului turistic.