Valorificarea potențialului turistic al județului Tulcea

I.Localizarea si caracterizarea judetului Tulcea

Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a Dobrogei. Paralela 45grd latitudine nordica taie judetul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29grd 41'24" longitudine vestica strabate orasul Sulina, extremitatea estica a Romaniei. Inconjurat din trei parti de apa, se invecineaza la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granite naturale-Dunarea, la est cu Marea Neagra, avand hotar terestru doar la sud, cu judetul Constanta.Judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea – cu o treime din populatia judetului, 4 orase si 46 de comune.

Specificitatea judetului este data de varietatea sa fizico-geografica.Din suprafata totala a judetului, 3446 kmp reprezinta suprafata umeda constituita din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe.Relieful judetului cuprinde, de asemenea, Horstul Dobrogean, rest al cutarilor hercinice, care se prezinta ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice: stepa, padurea de stepa si padurea. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Tulcea au pus în lumina urme de locuire cu o vechime de cca. 110.000 ani. Pe harta arheologica a judetului, vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnita si traco-dacica, ale cetatilor geto-dacice si marilor constructii edilitare romane ofera importante marturii documentare ale vietii materiale si spirituale pe aceste meleaguri.

Populatia

În judetul Tulcea locuiesc 256.491 persoane, cu 4,5% mai putin decât.Judetul are cea mai mica densitate, 30,4 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorându-se suprafetei mari acoperita de ape.

Economia

Economia are caracter complex, cu o agricultură diversificata în podiş, piscicultura în Delta Dunării şi în lungul fluviului şi unităţi industriale în oraşe (maşini şi utilaje, producţie de alumină, produse alimentare etc).

Evolutia economiei judetului din 1990 pâna în prezent a condus la cresterea somajului. Raportul salariati – pensionari a devenit subunitar în anul 2000 si se mentine si în prezent. Rata somajului a scazut de la 12,3% în anul 1998, la 9% în anul 2002. La aceasta data, din numarul total al somerilor – 9.208 persoane, femeile reprezinta 43,3% .

Cai de acces

În judet exista 1183 de drumuri publice, dintre care 306 de drumuri nationale (25% modernizate) si 877 de drumuri judetene si comunale. Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu este de 13,9.

Transport feroviar: trenuri accelerate si personale, Bucuresti - Medgidia - Tulcea (5-8 ore)

trenuri personale, Constanta - Tulcea (4 ore)

Transport rutier: are o legatura buna cu celelalte judete ale tarii; la Smardan langa Braila si la I.C.Bratianu langa Galati se fac treceri cu bacul peste Dunare

Transport aerian: curse regulate, Bucuresti - Tulcea (45 minute)

Transport fluvial:

Porturi importante la Dunare sunt la Tulcea, Sulina (cu statut de porto franco), Sfantu Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche, Macin.

Pe bratul Sulina, pe Dunare, pot trece si vase maritime asigurand un transport de tranzit.

II.Prezentarea potentialului turistic

2.1.Resurse naturale

Relief

Relieful este alcătuit din mai multe unităţi de dealuri (Tulcei, în NE, Macin, în NV) şi podişuri (Niculiţel în nord, Babadag în centru şi Casimcei în sud) formate din roci cristaline, calcare, gresii şi vulcanite vechi cu înălţimi de la 20-30 m la 467 m (Vf. Tutuiam); în nord-est exista Delta Dunării şi o câmpie litorală îngustă.

In judetul Tulcea se imbina cele mai noi pamanturi cu cele mai vechi: Delta Dunarii si muntii hercinici. In ansamblu exista trei unitati de relief: Delta Dunarii, Complexul Lacustru Razim, Podisul Dobrogei. Delta Dunarii Si Complexul Lacustru Razim ocupa partea de NE a judetului si se pot deosebi trei compartimente: Delta Dunarii propriu-zisa intre Bratul Chilia si Sf. Gheorghe masurand 2590 km2 este alcatuita din grinduri fluviatile, grinduri fluvio-maritime: Letea, Caraorman, Saraturile, insule continentale :Chilia, Stipoc, lacuri Furtuna, Gorgova, Matita, Puiu, Canaluri Magheru, Caraorman,garle Sontea, Papadia .Al doilea compartiment este Canalul Dunavatului situata la S de bratul Sf. Gheorghe, iar al treilea este Complexul Lacustru Razim alcatuit din lagunele Razim si Golovita si limanele fluviatile Agighiol, Babadag si Ceamurlia. El s-a format prin bararea vechiului golf Halmyris de o suita de cordoane nisipoase pe aliniamentul Perisor –Chituc. Podisul Dobrogei de Nord este o asociere a trei subunitati: Muntii Macin, Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei. Podisul Dobrogei Centrale sau Pod Casimcei este inclus in judetul Tulcea numai prin partea sa nordica.

Clima

Climat temperat-continental cu temperaturi medii anuale de 10-11°C, precipitaţii între 400 şi 500 mm, veri fierbinţi, cu secete şi ierni reci, cu zapada puţina.

Temperata cu pronuntate influente continentale, cu ierni reci si veri calduroase, cu precipitatii putine.

Umiditatea atmosferica este ridicata, mai ales in zona deltei ca urmare a evaporatiei de pe intinsele suprafete de apa.

Hidrografie

Exista doua grupe: a apelor ce se varsa in Dunare ce strabat judetul si cele ce se varsa in Marea Neagra. Dunarea formeaza limita de N a judetului prin Bratul Chilia si limita de V prin bratul Macin si intra in judetul Tulcea in aval de despletirea in bratele Cremenea, Valciu si Macin. La varsare in Marea Neagra, Dunarea are trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Aceste brate provin din doua bifurcatii la Ceatal Ismail cand se formeaza bratele Chilia si Tulcea si a doua la Ceatal Sf. Gheorghe cand se formeaza bratele Sulina si Sf. Gheorghe. In interiorul deltei exista un sistem de brate secundare si antropice importante fiind Padina, Sontea, Lopatna, Litcov. Dintre afluentii Dunarii in judet mentionam: Rosti, Aiorman, Cerna, Plopi, Jijia, Luncavita si cel mai important Topologul. Raurile ce se varsa in lacuri sunt Telita, Talita,in Lacul Babadag, Casimcea ce se varsa in Lacul Tasaul si Slava si Hamangia ce se varsa in Lacul Ceamurlia. Raurile ce se varsa in Marea Neagra sunt de mica importanta. Lacurile In judetul Tulcea este cel mai mare numar de lacuri din tara situate in lunca Dunarii,In delta sau in zona litorala. Lacurile de lunca sunt in partea de N si dintre ele amintim: Lacul Crapina, Lacul Jijiei. Lacurile din delta sunt cele mai multe in ordinea marimii fiind:Lacul Rosu, Lacul Gorgova, Lacul Merheius, Lacul Furtuna, Lacul Lumina. Lacurile litorale sunt lagunare ca Lacul Razim sau limanuri fluvio maritime: Lacul Agighiol, Lacul Calica, Lacul Babadag si Lacul Ceamurlia.