Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Galati

1.Localizarea si caracterizarea judeţului

1.1. Aşezarea geografica

Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre, desfăşurându-se intre 45o25’ şi 46o10’ latitudine nordică, între 27o20’ şi 28o10’ longitudine estică.

Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-dunărene, fiind situat în partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei mari ape curgătoare: Dunăre, Siret şi Prut, în sectorul fluvio-maritim al ţării. În partea de nord se mărgineşte cu judeţul Vaslui, la est, Prutul formează graniţa naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila, iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu judeţul Vrancea.

1.2. Vecini: În partea de nord se mãrgineste cu judetul Vaslui, la est Prutul formeazã granita naturalã cu R. Moldova, spre sud Dunãrea stabileste limita cu judetul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judetul Brãila, iar la vest si nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiasi râu, se învecineazã cu judetul Vrancea. Ca forme de relief, în judet se disting cinci unitãti geomorfologice : Podisul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului inferior si Lunca Prutului.

1.3.Cai de acces:

Judetul este strãbãtut de 223,5 km de drumuri nationale, 873,7 km drumuri judetene, 1452,3 km cale feratã.

La Galaţi există un aerodrom militar în nordul oraşului, dar sunt planuri pentru construirea unui aeroport internaţional numit Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila.

Din Galaţi pleacă 2 trenuri intercity în direcţia Bucureşti Nord şi Iaşi mai multe trenuri rapid în direcţiile Bucureşti Nord, Braşov etc, numeroase accelerate spre Bucureşti Nord, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara şi multe trenuri personale către Bârlad, pe o linie specială, Mărăşeşti, Buzău, Bereşti etc. Galaţiul este oraşul cu cele mai multe căi ferate din ţară, având şi cele mai mari 3 triaje de vagoane. Reţeaua feroviară din oraşul Galaţi este cu mult mai dezvoltată chiar şi decât cea din Bucureşti datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din ţară fiind Galaţi Triaj Sud (Barboşi Triaj) cu 32 de linii.

Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe fluviul Dunărea şi astfel pe cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre - Main - Rin.

1.4. Suprafaţa: În aceste limite geografice judeţul Galaţi ocupă 4466,3 km2, adică 1,9 la sută din suprafaţa României, ocupand locul 34 in topul judetelor Romaniei.

1.5. Populaţia: La 1 iulie 2003, populaţia judeţului îngloba 622.936 de locuitori, ceea ce reprezintă 2,8% din totalul populatiei României (al nouălea judeţ al ţării), din care 309.018 barbati si 313.918 femei, 355251 locuind in mediul urban si 267.685 in mediul rural. Avand 139.5 locuitori/km², judeţul Galaţi ocupă locul al treilea ca densitate a populaţiei. Capitala judeţului, municipiul Galaţi al cincilea mare oraş din România cu o populatie de 300.211 este cel mai mare port al Dunării maritime, situat la 80 de mile de Marea Neagra şi la aproximativ 250 km de Bucuresti si de orasele Iaşi, Ploieşti, Constanţa, Chişinău (Republica Moldova) şi Odessa (Ucraina). Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartă în peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entităţi geografice europene care se interferează pe pământul României.

Sursa: Institutul naţional de statistica

1.6. Structura etnica si religioasa:

Structura etnică(2002) Români 604753 Maghiari 259 Romi 13151 Ucrainieni 84 Germani 140 Ruşi/lipoveni 304 Turci 82 Tătari 8 Sârbi 8 Slovaci 1 Bulgari 18 Croaţi 0 Greci 252 Evrei 133 Cehi 5 Polonezi 8 Italieni 64 Chinezi 4 Armeni 45 Ceangăi 1 Altă etnie 216 Etnie nedeclarată 20

Structura după religie Ortodoxă 608392 Romano-catolică 1999 Reformată 118 Penticostală 3287 Greco-catolică 208 Baptistă 406 Adventistă de ziua a Şaptea 2736 Musulmană 132 Unitariană 4 Creştină după Evanghelie 388 Creştină de rit vechi 679 Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 31 Evanghelică 140 Evanghelică de confesiune augustană 14 Mozaică 147 Altă religie 576 Fără religie 54 Atei 161 Religie nedeclarată 84