Valorificarea potențialului turistic al Municipiului Mediaș

INTRODUCERE

Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi influenţat de evoluţia ei. Adresându-se unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional cât şi internaţional. Prin caracterul său de masă şi conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor internaţionale.

Prin turism se urmăreşte şi valorificarea potenţialului turistic al unei zone. Prin potenţial turistic se inţelege ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural¬-istorice care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi constituie premise pentru dezvoltarea activitaţii de turism.

Alternativa atracţiilor naturale este cea a atracţiilor antropice, create şi organizate de om. Multe oraşe din ţara noastră printre care şi Mediaşul, atrag turiştii pentru că sunt locuri cu o activitate diversificată şi constantă; iar acest tip de turism este uneori denumit turism urban.

Valorificarea resurselor turistice şi dezvoltarea turismului trebuie să fie organic core1ate cu prevederile generale ale sistematizării complexe a teritoriului, care asigură o dezvoltare armonioasă a tuturor sectoarelor economice şi o imbinare a criteriilor de eficienţă economică cu cele de ordin social.

În condiţiile prezente şi viitoare ale dezvoltării Romaniei, valorificarea superioară a resurselor turistice se impune, cu pregnanţă, ca în orice domeniu economic.Aceasta presupune atât o valorificare complexă şi eficientă in contextul unui turism intensiv, cat şi o protejare şi conservare a valorilor turistice, multe dintre ele sunt epuizabile într-un viitor apropiat.

În această lucrare se urmareşte valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic in municipiul Mediaş. Acesta ni se infăţişează astăzi ca un oraş de o fermecătoare diversitate îmbinând armonios valorile istorice şi artistice ale trecutului său multisecular, cu infăţişarea sa contemporana de centru industrial şi cultural în plină dezvoltare.

Scurt istoric al oraşului Mediaş

Mediaşul Medieval delimitat de zidurile cetăţii este aproape în întregime păstrat.

Locul pe care se ridică astăzi Mediaşul a fost populat din cele mai vechi timpuri. Săpăturile arheologice au scos la iveală unelte din neolitic, ceramică şi obiecte din metal din epoca-bronzului şi urmele unei aşezări din epoca fierului.

Teritoriul actual al Mediaşului a fost locuit şi în timpul statului Dac. Aşezarea Mediaşului apare în documente în perioada de consolidare a stăpânirii statului maghiar asupra Transilvaniei locuită de o veche populaţie română.

Prima menţiune documentară despre Mediaş datează din 3 iunie 1267 când regele Ştefan cel Tânăr înapoiază lui Nicolae voievodul Transilvaniei (1263-1270) moşiile bunicului său şi anume Jula, Mediaş, Micăsasa, Sânmiclăuş.

Colonizarea săsească în Mediaş a avut loc dupa 1267 deoarece în 1283 satul apare în documente sub numele de Villa Medyes. Cea mai importantă măsură de rezistenţă a Mediaşului împotriva pericolului turcesc a fost crearea unor incinte variate de apărare alcatuite din tunuri unite prin ziduri; prima incinta întărită a fost executată în jurul bisericii Sfânta Margareta (1450).

Construirea zidurilor de apărare a început în 1490, iar în documentul din 1498 Mediaşul este denumit "civitas" şi consfinţeşte ridicarea aşezării la rangul de oraş de către regele Vladislav al II-lea.Incinta fortificată este terminată în 1534. La Mediaş locuitorii saşi au practicat meşteşugurile şi negustoria încă de la sfarşitul secolului XIV-lea.

În Mediaş au avut loc întruniri ale dietei, în 575, Ştefan Bathori care prezida o şedinţă în interiorul bisericii Sfânta Margareta i-a fost adusă vestea alegerii sale ca rege al Poloniei. Pentru a sărbătorii acest eveniment Ştefan Bathori a redus la un sfert impozitul anual al Mediaşului.

Două incendii mari (1564 şi 1588) transformă in cenuşă numeroase case si multe bunuri materiale şi două năpăstuitoare epidemii de ciumă fac ravagii.

La Mediaş a fost ales ca principe (1588) Sigismund Bathori şi tot aici s-au luat hotărâri importante pentru întregul principat. Mediaşul este locul unde şi-a desfăşurat activitatea despărtământul local al Astrei(1861).

Pe lângă condiţiile generale ale dezvoltării economice, Mediaşul a beneficiat de o serie de condiţii specifice: existenţa gazului metan, abundenţa materiilor prime, a forţei de muncă atât de pe plan local, cât şi din localităţile rurale din jur, existenţa unei piete de desfacere a produselor după unirea Transilvaniei cu România.

În 1945 oraşul cunoaşte o dezvoltare accelerată,cu o mare concentrare industriaIă şi umană.

Se ridică marile cartiere de locuit şi multe din instituţiile civice de bază (Primaria, Casa de cultură a Sindicatelor, Hotelul Gara Nouă). Se conferă oraşului funcţiile unui centru industrial polispecializat ( sticlărie, cristal, ţesuturi, mobilă, maşini, pielărie, înclţăminte, conserve şi lactate).

Mediaşul cu existenţa-i multiseculară a fost martorul unor evenimente insemnate din istoria poporului roman.