Zona turistică a Obcinelor Bucovinei

Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei.

Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km.

Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei.

Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa.

Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei.

Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.

O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est, fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului, intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. Maxima de altitudine este atinsa in vf.Lucina-1588m, din nordul Obcinei Mestecanisului, in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte, la Paltinoasa, de 460m.O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE, directie concordanta cu cea a componentelor structurale. Versantii, care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei, se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil, intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor.

Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice, fiind alcatuita din formatiuni metamorfice, sedimenatre si magmatice. Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline, fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice, care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava, Tatarca, Breaza; pe argilele cretacice, foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor.

Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare, intre Benea si Sadova, fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine.

Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis, roci predominant detritice, sub forma de succesiuni ritmice, groase de sute si mii de metri.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleocen-eocene, suprapunandu-se pe panza de Audia. Aceasta din urma, cat si cele cuartoase, fiind roci dure, se inscriu pregnant in relief, conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice. 

Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea, formate din roci cretacice superioare si, mai ales, paleocene si miocene inferioare. Structural, panza de Tarcau este seriata puternic spre est, peste panza Vrancea, pe care, la Solonet si pe valea Putnei, o acopera complet. Datorita acestui fapt, panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava, Sucevita si Humor.