Recenzie - Principalele aspecte vamale din Romania, analizate în context european

Partea Introductiva:

Acest articol reprezinta de fapt un ghid care cuprinde o scurtă prezentare a principalelor schimbări în legislația vamală europeană ,care se afla în plin proces de modernizare, a principalelor programe ce au fost sau vor fi dezvoltate în conformitate cu strategia vamală a UE (MASP), precum și modalitatea în care statele membre au pus în aplicare anumite prevederi vamale specifice. Materialul oferă mediului de afaceri câteva idei referitoare la progresul realizat de autoritățile vamale din România în ultimii 14 ani și, de asemenea, cu privire la evoluțiile așteptate în următorii 3 ani, adică, până în 2020. Scopul materialului este să ajute companiile să înțeleagă tendințele și provocările cărora vor trebui să le facă față în viitorul apropiat, incluzând pașii care trebuie urmați pentru a fi în concordanță cu legislația vamală, dar și pentru a beneficia de facilitățile și procedurile de simplificare. Acest ghid conține rezultatele unui studiu realizat de KPMG Tax România, pe un eșantion de 15 state membre ale UE, care a avut drept scop să stabilească dacă anumite prevederi UE în materie de legislație vamală cum ar fi proceduri simplificate de vămuire, beneficii acordate AEO și amânarea plății taxelor vamale, sunt aplicate sau nu și, de asemenea, să stabilească modul în care acestea sunt aplicabile în diferite state membre. Articolul este prima ediție a Ghidului KPMG Tax România cu privire la principalele aspecte vamale din România în contextul european. Noua legislație vamală aduce modificări semnificative la nivelul legislației vamale europene, de exemplu, statutul AEO va deveni practic obligatoriu pentru operatorii economici, sau abandonarea regimului vamal de perfecționare activă cu rambursarea taxelor vamale. Datorita acestui material si din sondajul realizat de KPMG Tax România pe un eșantion de 15 state membre ale UE rezultă că autoritățile vamale române au încă pași importanți de făcut în vederea aplicării procedurii de amânare a plății taxelor vamale, sau în simplificarea în continuare a procedurii de vămuire la domiciliu.

PARTEA I - Parteneriatul dintre autoritățile vamale și operatorii economici.

Din PARTEA I aflam ca noua filozofie a controlului vamal va pune accentul pe auditul efectuat de vamă în prealabil, cu scopul identificării și evaluării potențialelor riscuri. România are 49 AEO, clasându-se pe locul 19 în Uniunea Europeană în acest sens. Legislația vamală modernizată creează premisele atingerii scopurilor și obiectivelor pe care autoritățile vamale din UE și le-a stabilit , si anume facilitarea comerțului legitim, o protecție mai bună a intereselor UE, precum și a cetățenilor săi și a mediului, sporirea eficienței controalelor etc., în paralel cu simplificarea procedurilor și a legislației, crearea unui mediu informatizat, creșterea selectivității controalelor, etc. Pe lângă modernizarea legislației, atingerea acestor obiective va implica, de asemenea, o schimbare majoră în filosofia administrațiilor vamale în ceea ce privește modul în care sunt desfășurate controalele vamale, mai exact trecerea de la actualul control ,care vizează fiecare transport, către un control selectiv și automatizat bazat pe o analiză a riscurilor și gestionarea lor.

Statutul AEO devine din ce în ce mai important pentru companii și este așteptat să devină în următorii ani un standard pentru toate companiile implicate în comerțul internațional. In conformitate cu noua filosofie de control, autoritatile vamale vor trebui să facă diferența între companiile de încredere și companiile cu risc ridicat, pentru a le permite să introducă anumite criterii de selecție în materie de controale vamale, în vederea unei alocări mai bune a resurselor direcționând controalele către companiile cu un profil ridicat de risc și obținerii unei eficiențe sporite. Acest lucru poate fi realizat prin certificarea AEO a companiilor. România ar trebui să ia în considerare implementarea unor măsuri care să stimuleze companiile UE astfel încât să devină o adevărată poartă de acces pentru bunurile comercializate între Asia și UE. România ar trebui să ia în calcul modificarea legislației sale în materie de TVA, respectiv să introducă măsuri de simplificare la import, mai exact, renunțarea la obligația de înregistrare în scopuri de TVA în România, pentru companiile stabilite în alte state membre ale UE, care după ce efectuează în România importul bunurilor provenind din Asia, le expediază într-un alt stat membru al UE. O altă măsură care ar putea crește gradul de atractivitate al Constanței, care să fie considerata o adevărată poartă de acces europeană pentru comerțul de bunuri dintre Asia și UE, ar fi continuarea simplificării formalităților vamale desfășurate în Portul Constanța și dezvoltarea transportului inter-modal, astfel încât să se reducă durata și costurile legate de transportul și vămuirea bunurilor prin Constanța.. Puține state membre ale UE oferă beneficii reale companiilor autorizate AEO pe lângă cele prevăzute de legislația vamală europeană. Statele membre UE au implementat diferit regulile AEO.