Regimul juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese aplicabil aleșilor locali și funcționarilor publici

Problema conflictului de interese este una delicată și importantă pentru orice stat întrucât persoanele care sunt numite sau alese în funcții sau demnități publice trebuie să slujească interesul general și binele public.

Sediul materiei este Legea 161 din 2003 unde la articolul 70 al acestui act normativ se arată că prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

Putem observa din cele menționate mai sus că se au în vedere doar interesele patrimoniale și astfel înțelegându-se că interesele personale nepatrimoniale nu intră în sfera conflictului de interese.

Conflictul de interese privește toate categoriile de funcționari publici precum și funcțiile de demnitate publică din sfera celor 3 puteri de stat. Astfel legea impune persoanelor cu o anumită funcție publică obligația de a se abține de la emiterea unei decizii sau a unui act administrativ ori de la încheierea unui act juridic, în exercițiul funcției, atunci când au în cauză un interes patrimonial propriu.

Reglementările privitoare la conflictul de interese au fost incluse în forma administrativă într-o serie de legi precum 161/2003, 215/2001, 188/1999, 96/2006, 7/2004, 393/2004, 303/2004 144/2007 sau 176/2010. În forma penală, conflictele de interese au fost incluse ulterior, în anul 2006, în Codul Penal.

Potrivit art. 79, alin. 1, din Legea 161/2003, functionarul public este in conflict de interese daca se afla in urma din urmatoarele situatii:

a) Este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial;

b) Participă în cadrul aceleeași comisii, constituie conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț sau rudă de gradul I;

c) Interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice;

Reglementările privind conflictul de interes în spațiul public se concentrează, în principal, pe evidențierea posibilelor interese personale de ordin financiar, economic sau de altă natură.

Interesele pot fi:

- nefinanciare - spre exemplu: avansarea în carieră, publicarea unei cărți, îmbunătățirea propriei imagini, a reputației, dobândirea ori menținerea unei poziții onorifice etc.;

- financiare/economice care, la rândul lor, pot fi clasificate în interese personale directe (spre exemplu, în domeniul achizițiilor publice, în cazul în care persoana cu funcție de decizie este în același timp și acționar al unui candidat/ofertant), interese personale indirecte - atunci când folosul necuvenit nu este în beneficiul direct al persoanei cu funcție de decizie, ci în beneficiul unor terți (persoane de la care a beneficiat de servicii sau foloase de orice natură, persoane cu care se află/s-a aflat în raporturi de muncă sau rude până la gradul al II-lea inclusiv;

- de altă natură - care pot fi în legătură cu viața de familie, viața sentimentală, politică, profesională.