Violența la locul de muncă

Abstract: Misiunea articolului de față este aceea de a analiza formele de violență la locul de muncă și de a aduce o contribuție care poate fi utila si utilizată in reducere acesteia.Violența reprezintă o problemă socială a cărei modalitate de manifestare și soluționare interesează atât factorii de control social (poliție, justiție, administrație) cât și opinia publică. Articolul de cercetare este structurat pe două părti: prima parte prezintă formele de violență și tentantivele de a găsi metode de prevenire a acestui fenomen, această parte este teoretică și face referire la numeroase studii din literatura de specialitate, iar cea de-a doua parte a lucrării de cercetare urmărește ca pe baza rezultatelor chestionarului să se identifice gradul de manifestare a violenței verbale și impactul acesteia asupra studenților

JEL: I23, I21, K32, K42.

Cuvinte cheie: violența, victime, hărțuire, agresivitate.

1. Introducere

Această lucrare abordează problema violenței la locul de muncă. Deoarece cercetarea în violența la locul de muncă este relativ noua, nu este mai mult de o cercetare în răspuns managerial la incidente violente. Această lucrare contribuie la stabilirea unui model care poate deveni un instrument util de a conduce la reducerea potentialul viitor de violență la locul de muncă, care ar putea duce la pierderi de vieți omenești și pierderi financiare inutile. Managerii nu sunt neapărat informati pentru a dezvolta măsuri adecvate pentru a face față în mod eficient cu probleme violente. Lucrarea se axează pe deferite feluri de violență si felul cum aceasta apare si se desfășuară la locul de muncă.În special, accentul este violența comisa de angajați sau foști angajați și îndreptate împotriva angajaților, colegi, supervizori și manageri. Lucrarea va prezenta activitatea de la mai mulți cercetători în secțiunea Studiul al cunoasterii și să discute gradul de violență la locul de muncă, costul de violență la locul de muncă, și factori principali care pot fi folositi pentru a explica cauzele violenței la locul de muncă. În secțiunea privind prevenirea violenței la locul de muncă, un plan de bază prevenirea violenței la locul de muncă s-a dezvoltat pe baza recomandărilor mai frecvente. Secțiunea Metodologie prezintă procesul de colectare de informații si ansamblul de tehnici si metode prin care teoria existenta este verificata, pentru a dobandi o mai buna cunoastere a acesteia .În cele din urmă, secțiunea Analiza si Interpretarea datelor arată care sunt relatiile si procesele care sustin constatarile.

2. Stadiul actual al cunoașterii

Violența este definită de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind "utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii, a amenințarii împotriva sa, a altor persoane, sau împotriva unui grup sau comunitate, care fie ca rezultat are o probabilitate mare de duce la vătămări, moarte, vătămare psihologică", dar recunoaște că includerea" folosirii puterii ", în definiția sa se extinde pe înțelesul convențional al cuvântului. Această definiție implică săvârșirea cu intenționalitate actului în sine, indiferent de rezultatul pe care-l produce. Cu toate acestea, în general, tot ceea ce este excitat într-un mod prejudiciabil sau daunatoar pot fi descrise ca violent, chiar dacă nu trebuia să fie violență (de către o persoană și împotriva unei persoane).Aproape toate anchetele privind fenomenul violenței demonstraza că violența are nu numai mai multe forme ci și caracteristici foarte diferite,dar, de asemenea, că actuală gama de definiții este considerabilă și creează controverse ample privind întrebarea ce este violenta și modul în care aceasta ar trebui să fie definită (Heitmeier & Hagan, 2002,p.15). Pe scurt,conceptul de "violență" este foarte dificil de definit, deoarece ca un fenomen este cu multiple fațete, construite social și extrem de ambivalent.

Violența are multiple fațete, deoarece există mai multe forme diferite de violență,care sunt expuse într-o gamă largă de contexte. Se pot, de exemplu, să fie,distins în "violența în rândul tinerilor", "violența școlară", "violența stradală","violența intimă", "violența în familie","Violența la locul de muncă", "violența suite" (Punch, 2000), "violența urbană", violența rasistă "," violenta mass media .Violența poate fi fizică ("agresiune","abuz" sau "asalt"), dar poate fi, de asemenea, verbal ("intimidare", "umilire" sau "intimidare").

Violența poate fi individuală sau colectivă, interpersonale sau instituțional, naționale sau internaționale, simbolic sau structural. Contextul poate fi privat sau public și victimele pot fi membri ai familiei, cunoștințe sau străini.Atacurile non-fizice pot fi făcute împotriva gen, rasa sau sexualitatevictimei, sau - la fel ca în unele din aceste cazuri -. integritatea profesională ''Violența poate avea consecințe mentale ("psihologice"), sociale și / sau materiale si nu este o relație simplă dintre severitatea unui act violent și impactul pe care îl are asupra victimei. (Waddington, Badger & Bull 2004,p. 159).

Cu toate acestea, avem tendința de a evita sau de a exclude problema criminalității și a violenței la locul de muncă. Violența la locul de muncă a devenit o problemă care trebuie să fie bine gândită ca o preocupare, și o forță care contribuie la violența în general.

Violența la locul de muncă: Definirea și clasificarea , costurile si factorii acesteia.

Potrivit Institutului National pentru Securitate si Sanatate (NIOSH) "violența la locul de muncă este orice agresiune fizică, un comportament amenințător, sau abuz ", atât la sau în afara locului de muncă. Chiar dacă atunci când auzim cuvintele violența la locul de muncă mintea noastră merge imediat la incidente similare celui menționat anterior, omuciderea nu este singura formă de violență la locul de muncă. Unele alte forme de violență la locul de muncă sunt împușcături, înjunghieri, violuri, bătăi, sinucideri (sau aproape sinucideri), traume psihologice, apeluri telefonice obscene, intimidări și, desigur, hărțuire de orice natura (de exemplu verbal, sexual). Fața urâtă a violenței la locul de muncă este ca nu a fost vizibil în ochii publicului până la mijlocul anilor 1980. Ceea ce am de obicei avut, în comparație cu problemele de astăzi, a fost o neînțelegere, care de multe ori a implicat mai mult de o mica lupta printr-un pumn . (Kelleher, 1996; Simon, 1996)

O'Leary-Kelly (1996) a propus distinctiv între actele care sunt "organizațe-motivat" și cele care au bazele lor factori în afara controlului organizației. Adoptarea acestei poziții realizează următoarele : În primul rând, motivația de bază pentru un act devine problema definitorie spre deosebire de locul în care are loc actul. În al doilea rând, această perspectivă se axează pe interior de organizare (persoane fizice în prezent, sau anterior, angajați de organizația) limitând astfel (și în mod clar a) natura relației dintre autor și victimă. În al treilea rând, această perspectivă prin însăși natura sa definește agresiune la locul de muncă / violență ca un fenomen unic prin delimitare la variabilele de interes.