Analiza pieței imobiliare din Franța

1. Prezentarea generală a țării

1.1 Prezentarea mediului economic al Franței

Franța, țară situată în Europa de Vest, cuprinde diverse teritorii și insule situate în diferite părți ale lumii. Aceasta reprezintă unul dintre cele mai vechi state din Europa, construită în jurul unui domeniu regal, organizat inițial în jurul regiunii Ile-de-France având ca și capitală Parisul. Franța se prezintă ca drept fondatoare a Uniunii Europene, a zonei euro și respectiv Spațiului Schengen, fiind totodată și membră a Consiliului Europei. Este de asemenea și unul dintre membrii care au fondat Organizația Națiunilor Unite, fiind unul din statele membre permanente ale Consiliului de securitate ONU.

Franța este o națiune dezvoltată, având în anul 2008 cea mai dezvoltată economie mondială. Această țară este considerată totodată atractivă datorită devenirii stat membru al Uniunii Economice și Monetare în anul 1999. Odată cu adoptarea monedei euro, piața imobiliară a cunoscut o dezvoltarea importantă datorită accelerării procesului de achiziții și fuziuni.

La fel ca celelalte economii dezvoltate, Franța a suferit și ea în anul 2007, de pe urma efectelor recesiunii globale, doar că efectele din această țară au fost amortizate de sectorul bancar și investițiile prudente. În plus, Franța era lider mondial în acea perioadă în ceea ce privea proporția forței de muncă care lucra în posturile din sectorul public, puțini fiind astfel afectați de încetinirea creșterii economice. Din anul 2007 Franța a fost nevoită și ea, ca celelalte țări să se adapteze la noile realități economice globale.

La începutul anului 2010, piața imobiliară franceză se caracteriza printr-un nivel ridicat al prețurilor locuințelor în raport cu veniturile existente ale populației și chiriile. Așadar prețurile locuințelor raportate la veniturile populației au înregistrat în decursul anului 2010 cel mai înalt nivel din ultimii 70 de ani.

În ultimele decenii Franța împreună cu multe alte țări europene, au cunoscut o creștere a dimensiunii guvernului și o acumulare a datoriei publice.Datorită crizei economice, statele au fost nevoite să se confrunte cu noi probleme fiind nevoite să folosească politica fiscală ca instrument de stimulare a economiei și reducerii deficitului bugetar. Noile măsuri de austeritate, vizau în principal reduceri bugetare și creșteri fiscale necesare pentru revigorarea economiei franceze.În anul 2013, Franța se confruna cu un deficit comercial scăzut datorită faptului că exporturile au scăzut mult mai rapid decât importurile, intrările de capital au cunoscut și ele fructuații severe.

Ca și celelalte piețe imobiliare din lume, piața imobiliară franceză este reprezentată de vânzarea, respectiv cumpărarea sau închiriere de imobile. O caracteristică importantă a pieței franceze este reprezentată de faptul că aceasta poate fi segmentată în mai multe sub-piețe, acestea la rândul lor împărțind imobilele în funcție de regiunile geografice (regiuni, orașe, cartiere) și în funcție de tipurile de proprietate (case, apartamente, birouri).

În anul 2014, principalele sectoare economice ale Franței erau reprezentate de: administrație publică, apărare, educație și asistență socială; comerț cu ridicata și amănuntul, transporturile și alimentația publică și respectiv industria. Printe principalii parteneri de export și import regăsim state precum Germania, Belgia și Italia.

1.2 Impactul crizei economice asupra pieței imobiliare franceze

Criza imobiliară și impotecară care a luat naștere în SUA s-a dezvoltat într-o criză financiare cu repercusiuni grave, în anul 2008, la nivel global. Astfel băncile de investiții și instituțiile financiare au fost afectate de lipsa lichidității la nivel mondial, fiind astfel nevoite să accepte asistență guvernamentală. Intrarea zonei euro în recesiune a condus la înregistrarea unor scăderi a prețurilor materiilor prime si reducerea inflației de la 4% în luna iulie 2008 la 1,6% în decembrie 2008.

Piața europeană imobiliară a fost cea care a resimțit puternic efectele crizei financiare, astfel lipsa de lichiditate a dus la înăsprirea condițiilor de acordare a împrumutuilor bancare acordate companiilor imobiliare. Ca și consecință a acestor efecte, putem evienția anularea și chiar amânarea tranzacțiilor de proprietăți precum și scădere valorii de piață la proprietați imobiliare.

Totodată, din cauza crizei volumul investițiilor imobiliare au scăzut semnificativ ajungând la o valoarea de aproximativ 96 miliarde de euro, la sfârșitul anului 2008, cunoscând îmbunătățiri minore în anii următori, 2010 și 2011.

Încetinirea creșterii economice a adus unele beneficii și asupra pieței rezidențiale a spațiilor comerciale și birourilor, concretizate prin scăderea prețurilor de închiriere. Pentru piața imobiliară de birouri, criza economică s-a dovedit a fi un punct slab, singura care a reușit să se mențină încontinuarea la un nivel înalt fiind piața imobiliară rezidențială.