Integrare economică financiar-monetară - euro-avantaje și dezavantaje

Cap. 1 Euro- moneda unica

Emisiunea si lansarea în circulatie a monedei Euro este expresia dorintei popoarelor europene de a adânci cooperarea pe plan economic, monetar si financiar, de a apropia oamenii si de a beneficia de avantajele pietei europene unice.

Introducerea monedei unice asigura un nou cadru de functionare pietelor monetare europene, contribuie la integrarea pietelor de capital si la armonizarea politicilor financiare.

Trecerea la 1 ianuarie 1999 la stadiul al treilea al unificarii monetare - uniunea monetara bazata pe cursuri fixate ireversibil si introducerea monedei unice EURO - a avut un important impact si asupra relatiilor economice internationale. Euro a devenit moneda cu functii depline, valutele din Uniunea Economica si Monetara s-au raportat le Euro, s-a trecut la cotarea Euro pe pietele valutare, politica monetara a zonei Euro a trecut sub responsabilitatea Bancii Centrale Europene.

Într-o economie complexa, descentralizata, deschisa, moneda este instrumentul unic al schimbului, iar prin intermediul pretului ea regleaza accesul diferitelor persoane la bunurile si serviciile din societate.

Moneda unica europeana a fost lansata la 1 ianuarie 2002. Desi de regula moneda serveste unor functii practice, ea reprezinta o sursa importanta de identitate si de simbolism national. Moneda unica europeana trebuia sa reprezinte ceva comun tuturor tarilor si nu imagini care ar putea fi asociate cu vreo tara anume.

Introducerea euro a dus la unificarea din mai multe puncte de vedere a celor 11 tari europene, carora mai târziu li s-a alaturat Grecia, si la formarea zonei euro. „Aceste tari au acum o moneda comuna, o politica monetara unica comuna si o politica unica în privinta cotei de schimb”.

Euro e sustinuta de ideile care au determinat înca de la început demararea procesului de tranzitie la o moneda unica europeana. Procesul a fost posibil pentru ca a plecat de la baze solide, printre care se numara existenta unei structuri legale coerente. Substituirea monedelor nationale si asigurarea simplitatii si accesibilitatii monedei unice creaza un sentiment de credibilitate în rândul cetatenilor si la nivelul mediilor de afaceri.

În tarile europene s-a înregistrat în ultimul timp un proces de integrare accentuat, acestea luând decizia de a avea o singura moneda- euro- care “va produce economii de timp si de bani pentru tarile membre, va multiplica si va facilita schimburile din interiorul Europei, va determina cresterea volumului tranzactiilor transfrontaliere de cumparare si vânzare a actiunilor si obligatiunilor din tarile membre.”

Cap. 2 Avantajele monedei unice

Desi euro este în primul rând un proiect politic puternic ancorat în istoria europeana, obiectivele economice ambitioase, cum ar fi realizarea unei cresteri economice si cresterea nivelului de trai în Europa, au jucat întotdeauna un rol important, chiar daca acesta a fost unul secundar.

Adoptare monedei unice prezinta numeroase avantaje, însa este greu de spus daca acestea sunt mai presus decât dezavantajele, pe termen lung.

1. Reducerea costurilor tranzactiilor reprezinta un avantaj deoarece odata cu introducerea monedei unice aceste costuri vor fi eliminate. Deoarece tranzactiile se deruleaza doar într-o singura valuta, acestea vor genera reducerea costurilor convertind doar o valuta în alta. Aceasta va fi în beneficiul oamenilor de afaceri si al turistilor. Spre exemplu, atunci când un importator plateste pentu marfurile importate trebuie sa converteasca la o banca moneda nationala în moneda exportatorului sau în moneda convenita prin contract. Pentru aceasta operatiune de schimb valutar, banca va adauga un comision. Pentru firmele care importa sau exporta un volum mare de marfuri într-un numar extins de tari, asemenea tranzactii de schimb valutar au si ele un volum însemnat, deci si costurile vor fi ridicate. Acest lucru determina recuperarea costurilor prin majorarea preturilor, costuri suportate de consumatori. Înainte de introducerea Euro „asemenea costuri s-au ridicat la 0,4% din PNB al tarilor membre ale Uniunii Europene Monetare.”