Cuprins
- 1.GENERALITĂŢI
- 2.TIPURILE DE COROZIUNE SPECIFICE CONDUCTELOR DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR
- 2.1.Coroziunea electrochimicǎ
- 2.2.Coroziunea chimicǎ
- 2.3.Coroziunea solului
- 2.4.Coroziunea microbiologicǎ
- 2.5.Coroziunea cauzatǎ de solicitǎrile mecanice
- 2.6.Coroziunea prin eroziune
- 2.7.Coroziunea in pitting
- 3.PROTECTIA ANTICOROSIVǍ
- 3.1.Metode de prevenire a coroziunii
- 3.2.Metode de acoperire a suprafetelor metalice cu invelisuri anticorosive
- 3.2.1.Proprietǎţile principale ale unei izolaţii de calitate
- 3.2.2.Avantajele unei izolaţii de calitate
- 3.2.3.Calitatea izolaţiei este determinată de următorii factori
- 3.2.4.Stratul protector
- 3.2.5.Protectia pasivǎ – izolaţiile
- 4.BIBLIOGRAFIE
Extras din referat
1.GENERALITĂŢI
Prin defect, din punct de vedere tehnic, se înţelege orice eveniment, în sistemul de distribuţie, care provoacă pierderi de gaze, de la simple emanaţii la modificări esenţiale ale regimului de presiune, care necesită pentru rezolvare consum de timp, forţă de muncă, materiale, utilaje.
Defectele întâlnite frecvent în practica distribuţiei sunt:
- coroziuni;
- neetanşeităţi la îmbinări;
- ruperi de sudură, material tubular, vane;
- fisuri la conducte, vane.
Situaţia defectelor în sistemul de distribuţie a fost întotdeauna o problemă controversată întrucât nu a existat o uniformitate în evidenţierea statistică a acestora în funcţie de gravitate.
Se apreciază că o analiză la scara macro a defectelor nu are posibilitatea să găsească măsuri universal valabile, ţinând cont de faptul că fiecare porţiune de conductă este o entitate care depinde de mai mulţi factori, lucru care nu permite să fie caracterizată în comun.
În acest sens, pentru studiul defectelor au fost alese câteva zone unde conductele sunt executate în aceleaşi condiţii şi funcţionează aproximativ la acelaşi regim tehnologic, în soluri asemănătoare din punct de vedere geologic, deci şi în condiţii similare de influenţă a factorilor externi.
Din analiză a rezultat că ponderea cea mai mare a defectelor o reprezintă coroziunile. Se poate efectua o analiză atentă a acestor defecte, luând în considerare şi probabilitatea de apariţie precum şi frecvenţa acestora în timp.
Se constată că numărul cel mai mare de coroziuni se regăseşte în lunile cu temperaturi scăzute şi umiditate mare. Coroziunile sunt constatate la distanţe apropiate de sudură, ceea ce indică atât consecinţa unor suduri necorespunzătoare, a unor izolaţii neadecvate, cât şi a unor factori exteriori datoraţi solului care au acţionat atât asupra îmbinării sudate cât şi a materialului tubular.
Ţinând cont de efectul pH-ului, corelat cu acela al sărurilor sulfatice, se poate afirma că solul poate să aibă efect negativ asupra conductelor, producând coroziuni prin care se pot produce scăpări de gaze mai mici sau mai mari, în funcţie de presiunea din conductă precum şi de mărimea defectului. Ceea ce trebuie scos în evidenţă în mod deosebit este faptul că, ţinând cont că solul este permeabil, scăpările de gaze provenite din coroziunile conductelor se infiltrează cu o viteză mărită, fapt favorizat şi de lipsa de higroscopicitate a solului.
Deşi o bună parte din conducte sunt protejate catodic, s-au înregistrat coroziuni. Acest fapt se datorează atât unei cantităţi necorespunzătoare a stratului izolator, cât şi unei slabe funcţionări a protecţiei catodice.
Permeabilitatea şi higroscopia solului arată că emanaţiile provenite de la coroziuni se infiltrează prin sol, fără a fi reţinute, ceea ce impune detectări mai dese în zonele respective.
Influenţa impurităţilor lichide sau solide din gaze se face resimţită în special la partea inferioară a conductelor.
Din analiza zonelor prezentate şi a altora existente în sistemul de distribuţie, după locul şi felul coroziunilor se poate efectua următoarea clasificare:
- coroziuni chimice provenite din cauza unei proiectări greşite a stratului izolator sau a nerespectării tehnologiei de izolaţie pe rampele de izolare sau pe şantier. Acestea apar în special la conductele care au fost izolate cu bitum şi hârtie pozate într-un sol corosiv;
- coroziuni apărute la tronsoanele de conductă unde izolaţia a fost străpunsă în timpul manevrării în şanţ, dacă acesta nu are fundul neted;
- coroziuni cauzate de neizolarea corespunzătoare a sudurilor, conform normativelor tehnice, cum ar fi aplicarea bitumenului fără să se încălzească ţeava;
- coroziunile apărute la conducte care vin în contact cu rigole sau alte conducte de canalizare, fără să li se facă o izolaţie întărită sau să fie introduse în tuburi de protecţie;
- coroziunile apărute în urma deteriorării izolaţiei de lucrători care efectuează modificări sau extinderi la liniile telefonice, electrice. Se procedează uneori, la acoperirea conductei fără refacerea izolaţiei;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Coroziunea Conductelor de Distributie a Gazelor.doc