Liberalismul

Liberalismul a avut un impact considerabil asupra formarii tuturor societatilor moderne industrial.

Am ales acest subiect deoarece reprezinta unul dintre cele doua mari produse filosofice ale iluminismului European , fiind totodata un subiect controversat prin atitudinile adoptate si prin manifestarea sa de-a lungul timpului. Liberalismul a incercat sa sustina guvernarea limitata si o rationalitate stiintifica, fiind de parere ca indivizii ar trebui sa fie liberi fata de puterea arbitrara a statului. Liberalismul a pledat pentru competitia indivizilor in societatea civila, declarand ca economia de piata promoveaza cel mai bine bunastarea tuturor printr-o alocare mai eficienta a resurselor rare in cadrul societatii. Aceasta doctrina puternica si influenta este un partizan al libertatatii politice, al democratatiei si al drepturilor constitutionale, punand astfel libertatea si egalitatea individuala inaintea legii.

Liberalismul international contemporan isi are bazele in secolele XVIII-XIX, baze puse de catre liberalii care au propus anumite preconditii pentru o ordine mondiala pasnica. Acestia au ajuns la concluzia ca perspectivele de eliminare a razboiului sunt legate de preferinta pentru democratie in defavoarea aristrocatiei si pentru liberul schimb fata de autarhie.

Libearlismul proclaim libertatatea individului ca fiind o problema central a societatii umane si subliniaza rolul statului de a sustine o astfel de viziune prin incurajarea initiative particulare si consolidarea proprietatii private, asigurand in acest fel dezvoltarea neingradita a spiritului uman. In abordarile liberale exista diferentieri nuantate in ceea ce priveste democratia, interdependenta si securitatea, traditia liberala consemnand numeroase puncte de vedere referitoare la regimul politic, dezvoltarea economica, rolul statului si al institutiilor in dezvoltarea societatii umane. Ideea liberala in afacerile internationale poate fi identificata inca din secolul XVII, autorul primelor consideratii in acest domeniu fiind considerat John Locke.

Impactul cel mai puternic l-a avut liberalismul in secolele al XIX-lea si al XX-lea, astfel ca la ora actuala se recunoaste contributia semnificativa a acestuia la dezvoltarea teoriei relatiilor internationale. In perioada interbelica liberalismul promovat de Norman Angell, Alfred Zimmern si Woodrow Wilson a fost apreciat de realistii perioadei ca fiind o forma de idealism, care prin continutul sau atingea utopismul.

Formalizarea Relatiilor Internationale ca disciplina autonoma este dominate de structura mentala a paradigmei liberale de secol al XIX-lea, accentuand credinta in rationalitate, egalitate, libertate, proprietate si mai ales, increderea in posibilitatea progresului uman. Nu exista o eticheta unanim acceptata care sa grupeze totalitatea teoreticienilor fluturand standardul liberal in domeniul Relatiilor Internationale la inceput de secol XX si cu care acestia s-ar fi identificat. Cei mai vehiculati termini sunt “utopism’ si “idealism”.

Dimensiunea internationala a liberalismului este doar cu putin mai mult deact transferarea libearlismului intern la o sacra mondiala. Nasterea idealismului in periaoda interbelica este maraca de proiectul combianrii rationalismului si liberalismului din domeniul politicii interne in arena politicii externe.

Paradigma liberala sustine cateva afirmatii esentiale care ii definesc existenta:

- Pentru asigurarea pacii este neceasr asa se creasca rolul institutiilor democratice, deoarece nu popoarele sunt cele care provoaca razboaiele, ci guvernele. Intr-un sistem international alcatuit din state democrate pacea va fi asigurata, iar conflictul si razboiul vor disparea din practica internationala. Astfel se apela la Solutia kantiana conform careia existenta ordinii si a securitatii lumii se poate realiza prin extinderea modelului democratic la scara planetara. De asemenea, se aprecia ca autodeterminarea este conditai de baza a democratiei iar judecatorul suprem este opinia publica.

- Deoarece popoarele doresc pacea, exista o potentaila armonie a intereselor, in virtutea careia interesul national coincide cu cel international. Piata libera si dorinta tot mai accentuata a oamenilor de a coopera va incuraja interdependent si vor arata ca razboiul nu este rentabil.

- Contradictiile si disputele dintre state vor fi rezolvate prin aplicarea unei proceduri juridice internationale, care asemenea statului vor indeplini functii legislative si executive, mentinand libertatea si independent statelor.

- Securitatea international nu se bazeaza pep e relatiile de putere, ci pe posibilitatea organizarii unei coalitii preponderant collective care sa poata intervene atunci cand un stat nu se supune regulilor stabilite. Desi liberalii nu contesta anarhia, lupta pentru putere, existent conflictelor si razboaielor, concept specific gandirii realiste, ei sunt optimisti in ceea ce priveste perfectabilitatea firii umane si succesul formulelor modern de cooperare generate de globalizare.

Teoriile liberale si neoliberale sustin ca exista urmatoarele tendinte in cadrul acestei orientari: liberalismul cosmopolitan sau republican, liberalismul economic, liberalismul sociologic transnational si institutionalismul liberal