Calculația costurilor

Pornind de la cheltuielile și veniturile evidențiate în contabilitatea financiară care au determinat rezultatul, să se evidențieze determinarea rezultatelor analitice pe fiecare produs în parte și de asemenea în funcție de rezultatul obținut să se precizeze deciziile care pot fi luate de către manageri pentru toate situațiile date.

Dacă ați avea în vedere și avantajele evaluării în costuri variabile, ce decizii ar putea lua managerii?

Introducere

Calculația costurilor reprezintă totalitatea lucrărilor realizate într-o formă organizată cu scopul obținerii informațiilor privind costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor, activităților sau altor obiecte de calculație. Rolul calculației costurilor este acela de a identifica și evalua totalitatea consumurilor implicate în determinarea costurilor.

În cadrul contabilității de gestiune, costurile se clasifică în următorul mod:

- Costuri de achiziție;

- Costuri de fabricație;

- Costuri de prelucrare;

- Cheltuielile aferente perioadei de producție.

Contabilitatea de gestiune este utilizată cu scopul de a determina costurile generale astfel încât bunurile, lucrările și respectiv serviciile să poate fi evaluate și recunoscute în cadrul contabilității financiare, iar prețurile de vânzare să poată fi stabilite și verificate.

În scopul asigurării unui conținut exact al structurii pe care o au costurile este necesară diferențierea costurilor care privesc obținerea de bunuri, lucrări și servicii de costurile care nu au legătură cu achiziția, fabricație sau prelucrarea acestora.

Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrărilor și serviciilor, cheltuielile din cadrul contabilității financiare se clasifică în:

- Cheltuieli directe. Sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculație încă din momentul efectuării lor și se inlcud direct în costul obiectelor respective. Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziție al materiilor prime, energia consumată, manopera și alte cheltuieli directe.

- Cheltuieli indirecte. Sunt acele cheltuieli care privesc obținerea mai multor produse, executarea mai multor lucrări, servicii, activități, faze, comenzi sau chiar entitatea în asnamblul ei. Includerea cheltuielilor indirecte în costul obiectelor de calculație se realizează în mod indirect, prin repartiție, pe baza unor procedee raționale, aplicate cu consecvență, adecvate tipului de cheltuieli care urmează a fi repartizate.