Controlling Social

1. INTRODUCERE

Controllingul reprezintă unul dintre factorii de conducere a companiilor şi duce la îmbunătăţirea cuprinzătoare1 a capacităţii de conducere a acestora.

Controllingul este elementul-cheie pentru un management de performanţă.

Controllingul este:

- un ansamblu de instrumente calitative şi cantitative de conducere,

- introduse pentru coordonarea informaţiilor, implicarea şi sprijinirea proceselor decizionale dintr-o organizaţie.

Controllingul este veriga finală a lanţului funcţional al activităţilor de management şi închide acest ciclu.

Controllingul reprezintă mai degrabă un concept proactiv decât unul reactiv, este un agent al

schimbării.

Atunci când controllingul are de-a face cu funcţii individuale, acesta reprezintă un controlling funcţional.

Controllingul funcţional are roluri diferite, de la:

- procesarea şi analiza informaţiilor,

- minimizarea costurilor,

- îmbunătăţirea eficienţei,

- adăugare de valoare organizaţiei

- şi comunicarea informaţiilor în cadrul organizaţiei

- până la un rol strategic, parte din managementul organizaţional, partener de afaceri, conducător de echipă (engl. leadership) pentru domeniile funcţionale în speţă.

Modul şi intensitatea dezvoltării unui controlling funcţional depind atât de mărimea unei organizaţii, cât şi de obiectul de activitate al acesteia.

Organizaţiile, în general, văd schimbarea ca fiind legată de retehnologizarea companiei şi doar atât, când, de fapt, cel mai important lucru într-un astfel de proces sunt oamenii.

Nu putem neglija faptul că probabil sunt necesare investiţii în tehnologii noi pentru a utiliza capitalul uman din organizaţie la adevărata lui valoare.

Însă organizaţiile vor trebui să îşi dezvolte modelul de funcţionare în aşa fel încât potenţialul lor uman să concureze cât mai bine la atingerea obiectivelor stabilite.

Costurile şi beneficiile aferente resurselor umane deţin o pondere importantă în majoritatea organizaţiilor şi reprezintă un subiect aproape neexplorat atât în practică, cât şi în domeniul teoretic; astfel am ales să abordam subiectul controllingului social.

Controllingul social va trebui să analizeze valoarea creată de resursele umane dintr-o organizaţie.

Cum se poate efectua această evaluare foarte importantă, specială şi dificilă-

În acest scop s-a şi dezvoltat controllingul funcţional.

2. BAZELE DEZVOLTĂRII UNUI NOU INSTRUMENT DE PILOTARE şI RAPORTARE

Încă din 19602, în SUA a început să se dezvolte conceptul de contabilitate a resurselor umane (Human Resource Accounting). Primii care au fost interesaţi şi au început să aplice contabilitatea resurselor umane au fost cei de la RG Barry Corporation. Aceştia au inclus RU ca elemente de active în bilanţul organizaţiei.

De atunci se înregistrează eforturi susţinute pentru introducerea în raportările organizaţiilor şi a altor elemente necorporale, precum:

- capitalul intelectual,

- experienţa,

- educaţia,