Extras din referat
Dreptul de proprietate este un drept complet conferind cele trei attribute cunoscute: usus, fructus şi abusus adică posesia, folosinţa şi dispoziţia.
Este însă posibil ca proprietarul să păstreze numai o parte din atributele proprietăţii, cealaltă parte aparţinând altei sau altor persoane care vor fi, la rândul lor, titulari de drepturi reale cunoscute sub denumirea de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Acestea sunt: dreptul de usufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de servitude şi dreptul de superficie.
I. Dreptul de uzufruct
1. Noţiunea şi caracterele uzufructului
Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai complet asupra unui lucru , deoarece conferă posesiunea, folosinţa şi dispoziţia unui singur titular (proprietate exclusivă) sau mai multor titulari (coproprietate). Celelalte drepturi reale se constituie asupra unor lucruri străine, care aparţin cu drept de proprietate unei alte persoane. Unul dintre cele mai răspândite drepturi asupra unui lucru străin este dreptul de uzufruct, definit de Iustinian dreptul de a folosi şi culege fructele unor lucruru străine, păstrând neatinsă substanţa lor. Potrivit art. 395 alin. (1) C. civ., uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina. Uzufructul nu este altceva decât rezultatul dezmembrării dreptului de proprietate în elementele sale şi atribuirii unora dintre ele (ius abutendi) proprietarului, altora (ius possidendi, ius utendi şi ius fruendi) unei alte persoane, numite uzufructuar. Proprietarul păstrează numai dreptul de dispoziţie a bunului, posesiunea şi folosinţa atribuind-o uzufructuarului. Acesta este motivul pentru care o astfel de proprietate se numeşte nudă proprietate (goală sau fără conţinut), iar proprietarul, nudul proprietar. Uzufructul se particularizează prin următoarele caractere: a) uzufructul este un drept real deoarece presupune o legătură directă între titularul său şi bun. Uzufructul este un drept real principal, deoarece are o existenţă autonomă şi se exercită ca şi dreptul de proprietate, însă fără a afecta substanţa lucrului şi fără a-i hotărî soarta juridică. b) uzufructul este un drept temporar prin esenţa sa. Uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice poate dura cel mult până la decesul acesteia, iar cel constituit în favoarea unei persoane juridice va dura până la lichidarea ei, dar nu mai mult de 30 de ani. Actul juridic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu şi transmisibil pentru cauză de moarte este lovit de nulitate absolută. c) uzufructul este inalienabil sau un drept cu caracter intuitu personae, incesibil. Dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat terţilor ori înstrăinat în alt mod, nici gajat sau ipotecat. Această interdicţie însă nu împiedică uzufructuarul să folosească bunul care face obiectul uzufructului, inclusiv prin transmitere în locaţiune sau arendă, în condiţiile art. 396 alin. (2) şi (3). Acest caracter este confirmat şi de dispoziţia art. 405, potrivit căreia, creditorul uzufructuarului poate urmări drepturile acestuia, altele decât cel de uzufruct (fructele, veniturile). d) uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile, art. 396 alin. (3). Legiuitorul admite, cu titlu de excepţie, ca uzufructul să se extindă şi asupra unor bunuri consumptibile (art. 402), care sunt părţi componente ale unui patrimoniu dat în uzufruct.
2. Obiectul dreptului de uzufruct
Legiuitorul permite constituirea dreptului de uzufruct asupra oricăror bunuri care se află în circuitul civil, cu excepţia celor din domeniul public al statului şi al unităţilor teritorial-administrative. Expresia legală din art. 396 alin. (3) C. civ. Arată că obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se află în circuitul civil, mobil sau imobil, corporal sau incorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. Uzufructul instituit asupra bunului principal se extinde şi asupra celor accesorii acestuia, precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta. Uzufructul bunurilor corporale. Dreptul de uzufruct poate fi constituit asupra oricăror bunuri corporale, indiferent de natura lor mobilă sau imobilă. Obiect al acestui drept poate fi şi un bun complex sau o universalitate de bunuri. Potrivit art. 402 C. civ., uzufructul poate cuprinde, alături de bunurile neconsumptibile, şi bunuri consumptibile de care poate dispune, având însă obligaţia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate, cantitate şi valoare. Uzufructul bunurilor incorporale. Legiuitorul admite constituirea dreptului de uzufruct şi asupra unor bunuri incorporale sub forma dreptului de creanţă (dobânda din depunerile bancare), valori mobiliare nematerializate, părţi sociale, mărci de producţie şi de comerţ, modele industriale. Se poate constitui uzufruct şi asupra unui drept de superficie.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dezmembramintele Dreptului de Proprietate.docx