Evoluția regimului politic din României după alegerile din 2004

Evolutia regimului politic al României dupa alegerile

din 2004

Punându-se accentul când pe unitatea activitatilor statale,când pe separarea lor,principiul separatiei puterilor în stat a fost interpretat de-a lungul timpului fie în sensul colaborarii lor,fie în sensul subordonarii uneia fata de cealalta.Într-o prima etapa,prin aplicarea acestui principiu s-a ajuns la o separare neta a puterilor,considerându-se ca sarcinile legislative revin exclusiv puterii executive,iar realizarea justitiei-asigurararea ordinii interne prin rezolvarea litigiilor de orice natura dintre oameni-revine puterii judecatoresti.Astfel,primele constitutii cum este Constitutia S.U.A de la 1787 si Constitutia franceza de la 1791-stabileau o separatie neta a puterilor,mai ales a puterii legislative fata de cea executiva.Într-o a doua etapa,principiul separatiei puterilor în stat a fost interpretat în sensul unei separari nuantate sau atenuate,care a facilitat colaborarea lor.

În functie de modul în care a fost interpretat acest principiu si de modul în care s-au conturat raporturile dintre cele trei categorii de organe si raporturile dintre stat si cetatean s-au creat mai multe regimuri politice.

Regimul politic semnifica modul în care functioneaza democratiile liberale care s-au constituit dupa fundamentarea principiului separatiei puterilor în stat.Dar,analiza unor sisteme anterioare de exercitare a puterii este adesea întreprinsa prin prisma acestei teorii sau ea se extinde si asupra ,,modelelor,, ce s-au creat ulterior,având ca baza ideologica marxismul,care neaga ideea separatiei puterilor în stat.

În legatura cu institutia sefului de stat ,regimurile politice au fost clasificate,potrivit unor autori,în regimuri prezidentiale,semiprezidentiale si parlamentare.

Regimul prezidential

Regimul prezidential se caracterizeaza prin faptul ca realizeaza,cel putin în principiu ,o separatie stricta a puterilor statului.Pentru a crea un executiv cât mai independent de puterea legiuitoare si înzestrat cu o autoritate egala,acest regim încredinteaza întreaga putere executiva,adica activitatea de organizare a aplicarii si de punere în executare a legilor,unui presedinte,care nu este ales de vreo adunare legiuitoare,ci de alegatori prin vot direct sau indirect.

În regimurile prezidentiale,cum este de pilda cel american,seful de stat care dispune de considerabile atributii,este ales direct de popor,dar puterea sa este contracarata de aceea a forumului legislativ-Congresul pe care nu îl poate dizolva.În sistemul american presedintele nu are dreptul de initiativa legislativa,aceasta apartinând în exclusivitate membrilor puterii legislative,este obligat sa obtina asentimentul Congresului pentru încheierea unor acorduri internationale si avizul comisiilor de specialitate ale Congresului pentru confirmarea unor înalti demnitari.Congresul dispune de posibilitatea de a-l demite pe presedinte si a-l atrage la raspundere penala.Puterea judecatoreasca-absolut independenta,desi membrii Curtii Supreme sunt numiti de presedintele S.U.A-are dreptul sa ia în discutie legalitatea si constitutionalitatea chiar a ctelor guvernului.

Sistemul prezidentialist permite,deci,o autentica înfaptuire a aspiratiilor democratice,dar numai cu conditia ca el sa fie raportat la un întreg sistem de norme si mecanisme,de institutii si forme de control care sa garanteze eficienta si stabilitatea.

Regimul semiprezidential

Spre deosebire de regimurile prezidentiale,regimurile semiprezidentiale pastreaza alegerea directa a presedintelui de catre popor,dar îi confera presedintelui o serie de importante atributii politice.Desi în sistemul semiprezidentialist seful statului nu este în acelasi timp si prim ministru-functia de prim ministru fiind separata de aceea de presedinte-,el poate prezida lucrarile Cabinetului,poate sesiza Curtea Constitutionala si are dreptul ,,de veto legislativ,pe care îl are,desigur,si presedintele american.

Atât în regimul prezidential,cât si în regimul semiprezidential,presedintele nu are initiativa legislativa,dar el poate opri adoptarea unor proiecte de legi,exercitându-si ,,dreptul de veto,, si sa dispuna trimiterea lor pentru o noua discutare Camerei,în scopul reexaminarii proiectului pe care nu îl considera acceptabil.

Regimul parlamentar