Funcția Legislativă a Parlamentului

Determinarea conţinutului funcţiei legislative.

Principala funcţie a Parlamentului o constituie funcţia legislativã.Aceasta funcţie se concretizeazã in activitatea parlamentului de examinare si de deliberare asupra proiectelor de lege si propunerilor legale precum şi de votarea legii.

Problema care prezintã interes pentru L.F. vizeazã definitia conţinutul funcţiei legislative . Intr-o primã ipotezã funcţiei legistaliva pare a se raporta la examinarea si adoptarea proiectelor de lege prezentate Parlamentului de catre Guvern.

In realitate funcţie legislativa este extrem de complexã ; inainte de a fi o funcţie normativa ea este o funcţie politicã si inainte de a fi o funcţie executivã subordonatã prevederilor constituite ea este o funcţie axiologicã in virtutea cãreia se stabilesc valorile politice si juridice pe baza cãrora se elaboreazã normei juridice primare şi se direcţioneaza intregului organism statal.

Funcţia legislativã a Parlamentului se concretizeazã in activitata Parlamentului distinct.

1. Examinarea proiectelor de lege primite de la Guvernului.

2. Examinarea propunerilor legislative care sunt formulate de cetãţeni sau de cãtre Parlamentari.

3. Examinarea amendamentelor formulate de cãtre Guvern sau parlamentari.

4. Votarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative si a amendamentelor formulate in procesul legislativ.

5. reexaminarea legii ca urmare a solicitãrii preşedintelui Romaniei.

6. reexaminarea legii in virtutea deciziei curtţii Constitutionale prin care se declarã neconstituţionalitatea acesteia

7. stabilirea limitelor abilitãrii Guvernului de a emite ordonanţe

8. exercitarea controlului asupra legislaţiei delegate respectiv asupra unor reglementãri juridice emise in temeiul unei legi de abilitare ori a delegãrii constituţionale.

9. cenzurarea decretelor prezidenţiale prin care se instituie norma juridica ( instituirea stãrii de urgenţã stãrii de asediu; declararea mobilizãrii parţiale sau generale a forţelor armate si luarea mãsurilor pentru respingerea unei agresiuni armate impotriva Romaniei.)

In exercitarea funcţiei legislative aceste aspecte tehnice subsumeaza o puternica incãrcãturã politicã.

Fiecare partid politic reprezentat in Parlment are propria sa opinie cu privire la problemele ce se dezbat in forumul legislativ.

Prin aceste condiţii existenţa Parlamentului este condiţionatã de formarea unei majoritãţi parlamentare apte sã susţinã proiectele de legi promovate de Guvern şi in ultimã instanţã sã susţinã intregul Guvern

In legaturã cu derularea funcţiei legislativa problema care se pune are in vedere limitarea sau partajarea exercitãrii acesteia in raport cu alte autoritati publice.

Aceasta problema derivã din faptul cã potrivit prevederilor art 61 al 1 Constitutiei Parlamentului este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate leguitoare.

Funcţia de legiferare a Parlamentului reprezinta capacitatea forumului reprezentaţii suprem al poporului român de a reglementa in mod primar orice categorie de relatii sociale pe baza regulilor stabilite de Constitutie si de reglementarile parlamentare.

In aceasta optica funcţia legislativa nu poate fi redusa la competenţa de legiferare pentru simplu fapt cã nu existã o asemenea noţiune in sistemul dreptul comun roman.

In privinţa definirii puterii leguitoare a funcţiei sale legislative este necesar sã observãm cã la exercitarea acesteia pot participa şi alte autoritãţi publice dar punctul de vedere al Parlamentului este decisiv in privinţa definirii si votãrii legii.

Pe de alta parte faptul cã existã limitãrii ale exercitãrii funcţiei legislative inscrise in constitutie si in regulamentele Parlamentul nu poate fi conceput ca o partajare de competenţe sau nu poate fi conceput ca o partajare de competenţe sau ca o atribuire de competenţa legislativã Parlamentara.

Chiar şi in cazul in care o autoritate publica are o anumita competenţã normativã , ea trebuie sã o exercite in anumite limite in cadrul unei anumite proceduri legale.

In urma revizuirii Constitutiei din 2003 a fost operata o anumita diferentiere intre cele 2 camere ale Parlamentului.Astfel una din camere este prima sesizata cu anumite proiecte de legi sau propuneri legislative caz in care devine camera de reflecţie.Cealalta este camera decizionala,manifestarea sa de voinţã exprimatã prin vot punând capãt procesului legislativ parlamentar.