Părți în procesul penal

Procesul penal, privit în structura si functia sa, poate fi considerat un raport juridic, care se dezvolta progresiv intre diferitele persoane participante, interesate in solutionarea conflictului de drept penal substantial creat prin savarsirea unei infractiuni.

Complexitatea actelor procedurale succesive ce se irnpun în desfasurarea procesului penal, în vederea rezolvarii raportului juridic procesual penal, nu poate fi conceputa fara participarea organelor judiciare, pe de o parte, si a unor persoane, titulare de drepturi si obligatii, pe de alta parte. Aceste organe si persoane chemate sa contribuie la desfasurarea procesului penal, în vederea realizarii scopului acestuia, poarta denumirea de participanti.

Notiunea de participant cuprinde toate persoanele ce iau parte la activitatile procedurale, în aceasta categorie incluzandu-se organele judiciare, partile si alte persoane.

Organele judiciare participante în procesul penal sunt: instantele judecatoresti, Ministerul Public si organele de cercetare penala.

Instantele judecatoresti sunt: Judecatoriile, Tribunalele, Tribunalele Specializate, Curtile de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si în sectoarele municipiului Bucuresti potrivit anexei la legea de organizare (art.36, Legea nr.304/2004).

Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tribunalele, sunt instante cu personalitate juridica, care au de regula sediul in fiecare resedinta de judet, si in Municipiul Bucuresti.

In circumscriptia fiecarui tribunal, sunt cuprinse toate judecatoriile din judet.

Conform art 34 alin. 4 din Legea 304/2004: In cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru cauze civile si sectii pentru cauze penale si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale, etc.

Potrivit alin. 1 art 35. din aceeasi lege, tribunalele specializate sunt:

- tribunale pentru minori si familie;

- tribunale de munca si asigurari sociale;

- tribunale comerciale;

- tribunale administrativ-fiscale.

Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.

Curtile de apel, cu sediul stabilit de lege in localitatea de resedinta a unui judet sau a municipiului Bucuresti, isi exercita competenta intr-o circumscriptie ce cuprinde mai multe tribunale, stabilita de asemenea prin Legea pentru organizarea judecatoreasca.

Conform art. 33 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecatoreasca, Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, în circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate.

Curtea de Apel Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala, potrivit legii.

In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. In legile organice (ex. codul de procedura civila, penala, alte legi speciale) sunt prevazute expres dispozitii referitoare la competenta solutionarii cauzelor pentru curtea de apel.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 304/2004, instanta suprema in ierarhia instantelor judecatoresti in Romania este Inalta Curte de Casatie si Justitie, ce are, in principal, competenta de a judeca recursul în casatie si de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti.

Conform Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta fiecareia solutioneaza:

- cererile de stramutare, pentru motivele prevazute în codurile de procedura;

- conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;

- recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel;

- orice alte cereri prevazute de lege.

Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie în Sectii Unite pentru:

- judecarea recursurilor in interesul legii;

- solutionarea, in conditiile prevazute de lege, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

- sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.

Ministerul Public îsi exercita atributiile prin procurori constituiti în parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, sub autoritatea ministrului justitiei.

Parchetele sunt organizate si functioneaza pe langa Judecatorii, tribunale, tribunale specializate (pentru minori si familie) si curti de apel, fiind conduse de prim-procurori, iar la nivelul Parchetului de pe langa curtile de apel, exista un procuror general.