Participanții în procesul penal. Succesorii, reprezentanții și substituiții procesuali

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PARTICIPANTII ÎN PROCESUL PENAL

I.1. Delimitari conceptuale

În urma savârsirii unei infractiuni ia nastere un conflict de drept penal substantial care genereaza un raport juridic de drept penal. Acest conflict este adus spre rezolvare în fata justitiei penale, în cadrul unui proces, situatie în care ia nastere un raport juridic procesual penal, care se dezvolta si se rezolva progresiv cu devoltarea si solutionarea procesului penal.

Solutionarea raportului juridic procesual penal se realizeaza prin rezolvarea conflictului aparut în procesul de aplicare a normelor juridice penale, în cadrul distinct al unui proces penal care se compune dintr-un complex de acte succesive, îndeplinite de anumite organe si persoane care au diferite calitati procesuale. Procesul penal este, prin urmare, o activitate complexa reglementata de lege care se desfasoara progresiv si coordonat, prin participarea organelor judiciare si a unor persoane ca titulare de drepturi si obligatii, în scopul constatarii faptelor care constituie infractiuni si pentru tragerea la raspundere penala celor care le-au savârsit. Aceste organe si persoane care, prin activitatea lor, participa la realizarea scopului procesului penal, au calitatea de participanti în desfasurarea acestuia.

Delimitarea conceptuala concreta a notiunii de participant în procesul penal este indiscutabil legata de notiunea de proces penal. Astfel, dintre definitiile procesului penal, o redam pe urmatoarea (care se bazeaza pe o corelatie evidenta dintre procesul penal si participantii la acesta) : procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata într-o cauza penala, de catre organele judiciare cu participarea partilor si a altor persoane, ca titulare de drepturi si obligatii, având ca scop constatarea la timp si în mod complet a infractiunilor si tragerea la raspundere penala a celor care le-au savârsit, pentru asigurarea ordinii de drept si pentru apararea intereselor legithme ale persoanelor.

I.1.1. Notiunea de participant în procesul penal

În aceasta subsectiune ne vom ocupa de raportul dintre notiunile de “participant” si “parte” si apoi vom analiza amanuntit prima dintre acestea, urmând ca în urmatoarea subsectiune sa ne ocupam exclusiv de analiza notiunii de “parte” în procesul penal.

În primul rând, trebuie sa mentionam ca în literatura juridica de specialitate din tara noastra, în ceea ce priveste notiunea de participanti în procesul penal, exista doua acceptiuni (larga si restrânsa).

În sens larg, notiunea de participanti încorporeaza toate persoanele care au rol în vreo activitate procedurala , din rândul acestora facând parte organele judiciare, partile, aparatorul si alte persoane, acceptiune care este mai putin folosita si nu are o semnificatie tehnica, întrucât presupune reunirea în aceasta notiune a tuturor celor care iau parte la proces. Mai exact, daca expresia “organe judiciare” are un continut aproape fara dubii, în acceptiunea mentionata exista o expresia “persoane”, ce poate induce în eroare pe cei nefamiliarizati