Primarul și Viceprimarul

Administraţia publică locală

1. Caracteristici generale

Teritoriul statului nostru este organizat, potrivit Constituţiei României, art.3 alin(3) în 3 tipuri de unităţi administrativ- teritoriale. Acestea sunt : comune, oraşe, judeţe. Delimitarea teritorială a acestor unităţi administrative se stabileşte doar prin lege, iar orice modificare a limitelor teritoriale de ale acestora de face numai prin lege şi cu consultarea cetăţenilor din unităţile administrativ – teritoriale respective prin referendum (art. 20 din Legea 215/2001).

Unităţile administrativ- teritoriale au organe proprii de conducere care se ocupă de soluţionarea problemelor de interes local, acestea fiind consiliile locale şi primarii. Atât consiliile locale cât şi primarii sunt autorităţi administrative autonome (art. 21 din Legea 215/2001), consiliile locale fiind autorităţi deliberative, iar primarii sunt autorităţi executive.

Consiliile locale sunt autorităţi deliberative ale administraţiei publice prin care se realizează autonomiei locală, având rolul de a rezolva treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile prevăzute de lege. Consiliile locale au un număr de membri ce variază între 9 – 31 consilieri care se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei sau oraşului, raportat de către Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice, la 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile sau la data de 1 iulie a anului care precede alegerile .

În relaţiile dintre consiliile locale şi acestea cu consiliile judeţene nu există raporturi de subordonare[art. 6 alin.(2) din Legea 215/2001].

2. Principiile administraţiei publice locale

Potrivit art. 119 din Constituţie şi art. 2 alin (1) din Legea 215/2001, administraţiei publice locale se organizează şi funcţionează în temeiul unor principii, şi anume :

• Principiul autonomiei locale : potrivit acestui principiu, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a hotărî, cu respecatrea legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date, prin lege, în competenţa altor organe . Acest concept este definit şi în art. 3 paragraful 1 din Carta europeană a autonomiei locale , care prevede că, prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă ale autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice.

• Principiul descentralizării serviciilor publice : constă în transferarea unora din atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate către un serciviu determinat în unităţile administrativ – teritoriale. În judeţe sunt organizate servicii publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale.

• Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale : autorităţile se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conditiile Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale .

• Principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit : primarul poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit. Potrivit art. 20 din Legea nr. 215/ 2001, orice modificare a limitelor unităţilor administrativ – teritoriale se poate efectua numai în temeiul legii şi cu consultarea prealabilă a locuitorilor acestora, prin referendum care se organizează potrivit legii .

Primarul

1. Consideraţii generale

Comunele, oraşele şi sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar, iar municipiul Bucureşti are un primar general. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti sunt în relaţii de subordonare faţă de primarul general al municipiului Bucureşti.

Instituţia primarului este tradiţională în administraţia României. Ea a fost reglementată pentru prima dată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza prin Legea comunală din 1864 şi a cunoscut o evoluţie continuă ca un efect firesc al transformărilor prin care a trecut statul românesc.

Primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu perosane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administartiv teritorială în care a fost ales.

Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României. Eşarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.

Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul. Potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.