Principiile Elaborării Actelor Normative

Proceduri normative

Principiile elaborării actelor normative

Activitatea de elaborare a actelor normative se desfaşoară cu respectarea şi realizarea unor principii care, aşa cum sublinia M. Djuvara, trebuie să tindă la întruchiparea raţionalităţii si moralităţii dreptului, să satisfacă idealul de justiţie al societăţii¹ .

Activitatea normativă, îndeosebi la nivel legislativ, se desfaşoară dupa urmatoarele principii² :

1. Fundamentarea ştiinţifică a activităţii de elaborare a normelor juridice.

Acest principiu porneşte de la ideea ca elaborarea actului normativ trebuie să se facă de legiuitor, pe baza unor investigaţii şi studii prealabile economice, sociologice, psihologice, a unei documentări ştiinţifice şi a cercetărilor de specialitate în domeniul in care are loc reglementarea, pentru cunoaşterea aprofundată a realităţii şi identificarea scopurilor politicii legislative. Numai o bună cunoaştere a ceea ce se cheamă ratio legis poate conduce la exprimarea corectă a normei juridice in conţinutul legii.

Soluţiile preconizate trebuie sa fie fundamentate si argumentate sub aspect ştiinţific, iar atunci când la rezolvarea problemelor se desprind mai multe ipoteze se vor prezenta mai multe variante posibile, din care se va alege varianta optimă, cea mai eficientă sub raportul rezultatelor dar şi acceptarii ei de către forul legislativ şi cei cărora urmează să li se aplice norma juridică.

1 M. Djuvara, op. cit., p. 363.

2 Pentru principiile elaborării actelor normative, a se vedea pe larg: N. Popa, op. cit., pp. 225 şi urm.; I. Craiovean, Teoria generala…, pp. 224 şi urm.; V.D. Zlătescu, op. cit., pp. 20, 22, 65 si 135; Gh. Mihai, Inevitabilul drept, Ed. ,,Lumina Lex”, Bucuresti, 2002, pp. 306 şi urm.; I. Humă, Introducere în studiul dreptului, Iaşi, Ed. Fundaţiei Chemarea, 1993, pp. 111 şi urm.; R.P.Vonica, op.cit., pp.364 şi urm.;

Fundamentarea ştiinţifica a unui proiect de lege va cuprinde : descrierea situaţiilor de fapt ce urmeaza sa fie transformate în situaţii de drept, analiza judecăţilor de valoare în ce priveşte determinarea situaţiilor de fapt ce trebuie sa fie transformate, schimbate, completate si care se găsesc în contact cu judecaţile de valoare, care determină schimbarea viitoarei reglementări, costul social al reformei legislative, oportunitatea sa1.

Cercetarea ştiinţifica trebuie să fundamenteze şi unele prognoze legislative, pe termen scurt, mediu sau lung şi să înlature acţiunile legislative de conjuctură ori interpuse fără o cercetare suficientă a realităţii. Asemenea operaţiuni se efectuează, de regulă, de guvern, ministere, Consiliul Legislativ sau alte organisme interesate in realizarea unor astfel de proiecte legislative.

Organele legiuitoare au posibilitatea să întreprindă operaţiile complexe de constatare a situaţiilor de fapt şi de evaluare a perspectivelor şi eficienţei viitorului act normativ.