Cuprins
- INTRODUCERE 2
- Cap. 1. DREPT PENAL. ASPECTE GENERALE 3
- 1.1 Definiia dreptului penal 5
- 1.2 Obiectul deptului penal 5
- 1.3 Scopul dreptului penal 6
- Cap. 2. RASPUNDEREA PENALA 7
- 2.1 Scurt istoric al raspunderii juridice 7
- 2.2 Noiunea de raspundere penala 8
- Cap. 3. PRINCIPIILE RASPUNDERII PENALE 11
- 3.1 Aspecte generale 11
- 3.2 Principiul legalitaii 11
- 3.3 Principiul personalitaii 13
- 3.4 Principiul umanismului raspunderii penale 14
- 3.5 Principiul unicitaii raspunderii penale 16
- 3.6 Principiul celeritaii tragerii la raspundere penala 16
- CONCLUZII 18
- BIBLIOGRAFIE 19
Extras din referat
INTRODUCERE
Raspunderea penala este o institutie juridica fundamentala a dreptului penal, care alaturi si împreuna cu celelalte doua institutii fundamentale ale acestuia, infractiunea si sanctiunea, reprezinta componentele de baza ale întregului sistem de drept penal.
Raspunderea penala este o forma a raspunderii juridice si reprezinta consecinta nesocotirii dispozitiei normei juridice penale.
De regula, membrii societatii se conformeaza de bunavoie conduitei pretinse de normele dreptului penal. Exista însa si un anumit numar de persoane care nu se conformeaza exigentelor legii penale si savârsesc infractiuni. în acest caz, realizarea ordinii de drept penal este posibila numai prin constrângere, adica prin aplicarea sanctiunilor prevazute de normele încalcate fata de cei care au savârsit faptele interzise prin normele incriminatoare
Constrângerea juridica penala are loc, ca si constrângerea juridica în general, nu în mod direct, ci indirect, prin intermediul raspunderii juridice.
In general, prin raspundere juridica se întelege obligatia unei persoane de a suporta o anumita consecinta juridica sau o anumita sanctiune, fiindca a încalcat un drept al altuia.
Raspunderea penala are ca temei savârsirea unui fapt ilicit, si anume o infrac¬tiune. Se impune deci ca fapta interzisa de legea penala sa satisfaca toate cerintele legale pentru a constitui infractiune.
Raspunderea penala poate fi definita ca fiind însusi raportul juridic penal de constrângere, nascut ca urmare a savârsirii infractiunii între stat, pe de o parte, si infractor, pe de alta parte, raport complex al carui continut îl formeaza dreptul statului, ca reprezentant al societatii, de a trage la raspundere pe infractor, de a-i aplica sanctiunea prevazuta pentru infractiunea savârsita si de a-l constrânge sa o execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate, în vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii.
în literatura juridica s-a exprimat si opinia ca dreptul penal nu creeaza raporturi juridice si în consecinta, nu poate sa existe o problema a raspunderii penale
Argumentatia în sprijinul acestei opinii se bazeaza pe lipsa celor trei elemente de care depinde existenta raportului juridic: subiectele, continutul si obiectul - ori, norma penala se adreseaza masei de oameni si nicidecum infractorului sau organelor judiciare. Legea penala nu creeaza drepturi subiective, deoarece drepturile subiective desemneaza posibilitatea si nu datoria de a pretinde o anumita conduita, iar sanc¬tiunea juridica nu se poate confunda cu dreptul subiectiv.
Consideram ca o astfel de abordare este lipsita de continut, deoarece raspunderea este o institutie fundamentala si nu putem sa o reducem la un simplu raport juridic.
Cu toate ca raspunderea penala este o institutie fundamentala a dreptului penal, codul penal român prevede un numar restrâns si dispersat de reglementari.
Cadrul juridic al raspunderii penale cuprinde dispozitiile din art. 17 alin. (2) C. pen. referitoare la temeiul raspunderii penale, precum si dispozitiile din titlul al VII-lea privitoare la cauzele care înlatura raspunderea penala - art. 137-144 C. pen.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Principiile Raspunderii Penale in Dreptul Roman
- drept.ppt
- Principiile Raspunderii Penale in Dreptul Roman.doc