Răspunderea juridică a magistratului

Introducere

Magistrații, fie ei judecători sau procurori, au obligația să asigure supremația legii și să

respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea acestora în fața legii. Este

imperativ ca, prin întreaga lor activitate, să ofere un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor

participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora. Introducerea normelor

care consacră răspunderea disciplinară a avut ca scop stimularea magistraților să-și exercite

puterile conferite cu responsabilitate.

Chestiunea răspunderii magistratului este una delicată, deoarece aduce în discuție

principiul fundamental al "independenței magistraților", fie că este vorba despre o răspundere

față de justițiabili sau față de stat. Răspunderea juridică a magistraților, manifestată în formele

sale diverse: civilă, disciplinară, contravențională și penală, trebuie examinată într-un mod

integrat. Aceasta survine atunci când magistratul nu își îndeplinește atribuțiile de serviciu în

mod corespunzător sau nu le îndeplinește calitativ, precum și în situațiile în care nu își respectă

obligațiunile juridice, inclusiv în afara orelor de muncă.

Atât magistratul judecător, cât și magistratul procuror, sunt reprezentanți ai serviciului

public al justiției, iar statutul general al acestor categorii de salariați este reglementat de Legea

cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea cu privire la statutul

judecătorului și Legea cu privire la procuratură.

Îndatoririle magistratilor

Magistrații au responsabilitatea de a-și exercita atribuțiile conform standardelor

profesionale acceptate în domeniul juridic, respectând un cod de conduită. Printre îndatoririle

lor, se numără1:

1 Prof. univ. dr. Lucretia Dogaru, Deontologia profesiilor juridice 2022

A) Obligația de asigurare a independenței: Independența magistraților este crucială

pentru realizarea justiției, fiind atât o garanție, cât și un drept și o obligație. Aceasta implică

capacitatea de a acționa în baza legii și a conștiinței proprii, fără subordonare sau influențe

exterioare. Legislația și codul deontologic subliniază importanța independenței și imparțialității

magistraților.

B) Obligația de imparțialitate2: Imparțialitatea reprezintă o obligație etică

fundamentală, presupunând nepărtinire, obiectivitate și capacitatea de a emite o evaluare justă

și obiectivă. Aceasta este strâns legată de independența magistraților și este reglementată de

norme internaționale și naționale.

C) Integritatea magistratului: Integritatea implică decența și corectitudinea

magistratului în exercitarea responsabilităților judiciare. Aceasta este esențială pentru a

menține încrederea publicului în sistemul judiciar și se bazează pe principii morale și reguli de

conduită.

D) Obligația de promovare a supremației legii: Supremația legii este vitală pentru

sistemul judiciar și reprezintă un imperativ etic. Magistrații au datoria de a acționa imparțial,

protejând interesul public și respectând drepturile părților implicate, promovând astfel statul

de drept.

E) Îndatorirea de respectare a secretului profesional: Magistrații sunt obligați să

respecte secretul profesional, iar încălcarea acestuia constituie abatere disciplinară. Această

obligație este reglementată de lege și de codul deontologic, având în vedere confidențialitatea

informațiilor obținute în exercitarea profesiei.

F) Îndatorirea de responsabilitate a magistratului: Magistrații cu funcții de conducere

au responsabilitatea organizării activității judiciare și trebuie să manifeste inițiativă și

responsabilitate în luarea deciziilor pentru asigurarea unei administrări corecte a justiției.

2 Judecătorii și procurorii trebuie să-și exercite funcția cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs

presiunilor și influențelor de orice natură ( https://www.mpublic.ro/ro/content/cod-deontologic )

G) Obligația de respectare a ordinii și solemnității: Magistrații sunt obligați să respecte

ordinea și solemnitatea în soluționarea cauzelor, adoptând o atitudine demnă și civilizată față

de toți participanții în proces3, conform regulilor legale și morale.

Magistratul, în calitate de figură centrală în sistemul judiciar, are responsabilitatea de a

asigura aplicarea legii și administrarea justiției. Cu toate acestea, exercitarea funcției de

magistrat poate atrage diverse forme de răspundere juridică. Prezentul referat examinează

aceste aspecte, acoperind răspunderea civilă, disciplinară, administrativă și penală a

magistratului, în conformitate cu legislația în vigoare.