Revocarea Donațiilor

1, Revocarea donaţiilor pentru neexecutarea sarcinilor.

Condiţiile revocării. În termenii art 829 Cod civil „ donaţiunea între vii se revocă, pentru neîndeplinirea condiţiilor cu care s-a făcut” iar potrivit art. 830 din acelaşi act normativ , “când donaţiunea este revocată pentru neîndeplinirea condiţiilor, bunurile reintră în mâna donatorului, libere de orice sarcină si ipotecă.”

Textul art. 829 are în vedere revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinilor, el nereferindu-se la condiţii ca modalităţi ale actului juridic.

Sarcina nu poate să absoarbă în totalitate valoarea liberalităţii pentru că atunci contractul s-ar transforma în unul cu caracter oneros si nu am mai avea o donaţie. De pildă dacă sarcina stabilită în favoarea unui terţ ar echivala valoarea liberalităţii în situaţia în care donatarul nu îndeplineşte sarcinile convenite prin contractul de donaţie, donatorul poate cere revocarea donaţiei. Revocarea este în acest caz o sancţiune similară rezoluţiunei din contractile sinalagmatice, donaţia cu sarcini fiind si ea în limita sarcinilor un contract sinalagmatic. Ca urmare revocarea operează în aceleaşi condiţii si cu aceleaşi consecinţe ca si rezoluţiune.

Revocarea intervine numai în cazul în care neexecutarea sarcinilor este imputabilă donatarului. La fel ca si în cazul rezoluţiunei, dacă neexecutarea se datorează forţei majore sau cazului fortuit , revocarea nu operează. Dacă donatorul, în favoarea căreia fusese stipulată sarcina , a decedat făcând imposibilă îndeplinirea acesteia, donaţia nu poate fi revocată tocmai datorită lipsei conduitei culpabile a donatarului si nu pentru faptul că ea s-ar fi transformat în într-o donaţie fără sarcini.

Sancţiunea revocării donaţiei intervine atât în caz de neexecutare totală cât si în caz de neexecutare parţială a contractului si indiferent dacă sarcina neexecutată era stabilită în sarcina donatorului sau a altei persoanei, inclusiv a donatarului dacă aceasta avea o existenţă valabilă.

Donatorul nu este obligat să ceară revocarea, el putând opta pentru executarea silită a obligaţiei ne îndeplinite, la fel ca în cazul contractelor sinalagmatice

Caracterul judiciar al revocării. Din cuprinsul articolului 832 C. civ. rezultă că “revocarea nu se face de drept niciodată”. Aceasta înseamnă că donatorul pentru a obţine revocarea trebuie să facă apel la o acţiune în justiţie. Desi în termenii articolului 832 C. civ. “revocarea nu se face de drept niciodată”, se admite în doctrină că dispoziţia respectivă vizează doar situaţia când părţile nu au stipulat în contract un pact comisoriu si că este permis ca prin intermediul acestuia părţile să convină în sensul ca revocarea să opereze de plin drept, deci fără notificare si fără cerere de chemare în judecată, în caz de ne îndeplinire a sarcinilor, caz în care instanţei de judecată îi revine doar rolul de a constata intervenţia revocării si nu de a o pronunţa.

Efectele revocării. Revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinilor are ca efect reîntoarcerea bunurilor donate în proprietatea donatorului. La fel ca în cazul rezoluţiunei, sancţiunea are caracter retroactiv si bunurile reintră în stăpânirea donatorului libere de sarcini si ipoteci.

a. În raporturile dintre părţi, bunurile trebuie deci restituite donatorului sau moştenitorilor săi, dacă acesta este decedat. Dacă restituirea în natură nu mai este posibilă deoarece bunurile au pierit din culpa donatarului, acesta va trebui să plătească contravaloarea lor..

b. Efectul retroactiv al rezoluţiunei (revocării) se produce si în privinţa terţilor, fiind aplicabil principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis.

2, Revocarea donaţiei pentru ingratitudine

Acest motiv de revocare reprezintă consecinţa încălcării obligaţiei de recunoştinţă. obligaţia respectivă nu poate justifica exercitarea unei acţiuni pentru îndeplinirea ei pe cale silită , dar poate constitui temei pentru o desfiinţare a donaţiei. Sunt revocabile pentru ingratitudine atât donaţiile ostensibile, cât si cele deghizate, cele indirecte, precum si darurile manuale.

Când un bun a fost donat mai multor persoane si numai una se face vinovată de ingratitudine sancţiunea operează numai împotriva acesteia Când un bun a fost donat mai multor persoane si numai una se face vinovată de ingratitudine sancţiunea operează numai împotriva acesteia

Cauzele de revocare. Potrivit art. 831 C.civ. donaţiile sunt revocabile pentru ingratitudine, în următoarele situaţii:

- dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului;

- săvârşirea de către donatar de delicte, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;

- refuzul de alimente.

Caracterul judiciar al revocării. Acţiunea în revocare. Si revocarea donaţiei pentru ingratitudine, la fel ca cea pentru neîndeplinirea sarcinilor, are caracter judiciar, art.832 C. Civ. care prevede că „revocarea donaţiei nu se face de drept niciodată”, fiind aplicabil si în acest caz. Este nevoie deci, pentru a se obţine revocarea , de intentarea unei acţiuni în justiţie.

Termenul în care poate fi introdusă această acţiune este menţionat în articolul 833 Cod civil. Se prevede că „cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie făcuta in termen de un an din ziua faptului, sau din ziua când donatorul a cunoscut faptul” Calcularea termenului nu implică dificultăţi în cazul unui fapt de ingratitudine instantaneu. Termenul va curge din acest moment sau dacă donatorul nu a cunoscut faptul de ingratitudine, din momentul cunoaşterii lui. Dacă donatorul a decedat înainte de a cunoaşte faptul de ingratitudine, pentru moştenitori termenul de un an va curge de la data când ei au cunoscut acest fapt. în cazul faptelor de ingratitudine ce se prelungesc în timp, ca de exemplu în

cazul refuzului de alimente, termenul curge de la momentul când fastul de ingratitudine a încetat .