Extras din referat

Situarea Curtii constitutionale in raport cu autoritatea judecatoareasca

Istoria constitutionala moderna consacra doua sisteme principale de exercitare a controlului constitutionalitatii legii:sitemul politic(modelul francez)si sitemul judiciar(modelul american).

Sistemul politic :

Pentru prima data,ideea instituirii uni organanismde control al constitutionalitatii legii a fost formulata de catre ilustrul om politic si constitutionalist Sieyes intr-un discurs rostit in Conventiune la 2 thermidor,anul III(1795).Cu acest prilej el sugera rearea uni organ de natura politica denumit Juriul Constitutionar,pentru ca,din oficiu sau la cererea celor interesati,sa anuleze orice lege contrara Constitutiei.In conceptia sa,Juriul Constitutionar,putea indeplinai chiar un rol de constituanta.

Ideea sa va fi impartasita ulterior de Napoleon Bonaparte si inscrisa in Constitutia anului VIII(1799( prin crearea Senatului Conservator.

Desi in conceptia lui Sieyes,Senatul Conservator trebuia sa fie o autoritate independenta si cu puteri deosebite,organismul creat de Constitutia napoleoniana va fi aservit complet Primul Consul,care va deveni,apoi,imparat.

Dupa o perioada de abandonare a ideii controlului de constitutionalitate,Constitutia din 1852 va relua tendintele anterioare,organizand Corpul ponderator,pe care-l definea drept’’pazitorul pactului fundamental si al libertatilor publice’’.

El examina fiecare lege,inainte de promulgare,sub aspectul constitutionalitatii si al principilor de organizare a statului.

De altfel,o asemenea competenta generala de examinare a legilor se va afla la originea viitorului Senat francez,ca o a doua Camera a Parlamentului.

In fine,constitutia din 1958 creeaza Consiliul Constitutional.un organism care a servit ca model unor institutii similare din alte tari europene,intre care si Romania,in actuala Constitutie.

Considerat ca o expresie a statului de drept si intruchipare a guvernarii Constituitei,Consiliul Constitutional reprezinta un organ reglator al adversitatii puterilor publice,astfel cum se autoindentifica intr-o decizie din 6 noiembrie 1962.

Competenta sa cuprinde pe langa controlul constitutionalitatii legii- unele atributii in domeniul electoral(referendum,alegeri prezidentiale si parlamentare),atributii consultative(pentru presedintele Republici),precum si de constatare a eventualelor situatii cand presedintele Republici este impiedicat sa-si exercite functiile.

Controlul de constitutionalitate poate fi obligatoriu(in ce piveste legile organice sau regulamenteleCamerelor Parlamentului)ori facultatv(provocat)pentru tratatele internationale si celelate legi.

Curtea Constitutionala din Romania,autoriatate publica politica-jurisdictionalaare o competenta asemanatoare,insa nu identica ,deoarece :

-exercita numai un control facultativ sau provocat de constitutionalitate,nu si un control obilgatoriu ;

-hotaraste asupra exeptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si ordonantelor ;

-verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;

-hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid public.

Toate acestea constituie deosebiri importante intre atributiile celor 2 institutii.Este semnificativ faptul ca daca ,la noi,cetateanul are posibilitatea sa declanseze controlul de constitutionalitate al legii sau ordonantei Guvernului prin invocarea unei asemenea exceptii in cadrul unui proces aflat pe rolul unei instante judecatoresti,care va trebui sa sesizeze apoi Curtea Constitutionala,normele constitutionale franceze nu rganozeaza un contencios de constitutionlalite similar.

Sistemul juridic :

Modelul ” american “ de control este.cum se stie,creatia puterii judecatoresti,dat fiind ca o asemenea competenta nu a fost inscrisa niciodata,textual,in Constitutia S.U.A..Se considera ca piatra fundamentala a acestui edifiviu a constituit-o decizia din 1803 a Curtii supreme de Justitie,pronuntata in cauza “Marbury versus Madison”si redactata de judecatorul John Marshall,presedintele instantei supreme.

Modelul american a fost preluat si la noi,mai intai de catre jurisprudenta(1912-procesul Societatii Tramvaielor Bucuresti),iar apoi a fost inscrs in Constitutia din 1923.