Studiu de Analiză Comparativă a Diferitor Teorii de Apariție a Statului

1.Definirea statului. Formele de organizare nestatale

Pentru a cunoaște cu adevarat un fenomen trebuie să știi istoria, originile acestuia de-o potriva cu premisele apariției fenomenului respectiv. Astfel, dezvăluirea originii statului reprezintă un element obligatoriu, deoarece o dată ce trecem peste această problemă nu putem înțelege dezvoltarea, esența, rolul statului ca fenomen social.

Putem afirma că problema apariției statului e una veche, fiindcă de ea s-au preocupat încă din timpurile străvechi, dar totuși este actuală, deoarece și azi stă scopul cunoașterii originii statului.

Dacă vom prezenta statul din perspectiva lui Hegel, vom spune că în stat «se trezește spiritul lumii, care a adormit în natură». El e organizația cea mai perfectă, suprema putere rînduitoare a tuturor activităților umane. Din diversele definiții posibile ale statului vom enunța doar cîteva mai elocvente : Statul e subiectul ordinei juridice, în care se realizează comunitatea de viață a unui popor. Definiție ce expune deosebirea fundamentală între societate și stat.

Statul, ca modalitate de organizare a puterii politice sub forma puterii de stat în vederea îndeplinirii voinței deținătorului aceste puteri, adică poporul, indiferent dacă exercitarea acesteia se realizează direct sau indirect de către popor, prin organele sale reprezentative. Sau o definiție mai completă și mai actuală ar fi : o organizație social-politică, care realizează în mod suveran conducerea unei societăți, deținînd în acest scop atît monopolul creării, cît și monopolulaplicării dreptului și care, în exclusivitate, poate obliga executarea voinței generale, aplicînd, în caz de necesitate, forța de constrîngere.

Pentru a respecta ordinea de idei vom vorbi mai întîi despre formele de organizare nestatală, pentru ca mai apoi să analizăm multitudinea teoriilor referitoare la apariția statului.

Cea dintîi formă de conviețuire a strămoșilor oamenilor a fost hoarda. Hoarda reprezenta un grup de indivizi reuniți fără nici o regulă fixă, stabilă. Viața hoardei era nomadă, ea nu era legată de un loc de trai permanent. La acea perioadă gruparea se manifesta numai în măsura și forma în care era folositoare pentru conservarea speciei în lupata pentru existență.

Prima formă specific umană de comunitate ce a luat locul hoardei primitive a fost ginta, adică o uniune de oameni bazată pe rudenie de sînge, oameni bazați pe munca colectivă și apărarea în comun a intereselor comune, precum și prin comunitatea limbii, moravurilor, tradițiilor. Relațiile dintre membrii ce formau ginta se caracterizau prin egalitatea tuturor, prin solidaritate și ajutor reciproc.

Întrucît în prima perioadă de dezvoltare a gintei relațiile de căsătorienu erau încă organizate, rudenia se stabilea după mamă. Acest factor determină formarea gintei matriarhale.

Pe o treaptă superioară de evoluție, în epoca destrămării comunei primitive, ginta matriarhală va ceda locul gintei patriarhale, unde tatăl devine centrul vieții sociale, capul familiei și de la el se stabilesc legăturile de rudenie.

La o etapă mai avansată apare tribul care constituie o comunitate etnică și de organizare socială a mai multor ginți sau familii înrudite, urmat de uniunile de triburi, care s-au format în urma unor procese îndelungate. În legătură cu aceasta, filosoful german Hegel menționa: « Începutul adevărat și prima fundație a statului constă în introducerea agriculturii, alături de introducerea căsătoriei, întrucît primul din aceste principii aduce cu sine prelucrarea solului și o dată cu aceasta proprietatea privată exclusivă, reducînd viața rătăcitoare a sălbaticului care-și căuta în peregrinări subzistența, la stabilirea dreptului dreptului privat și la asigurarea satisfacerii trebuințelor; de aceasta se leagă limitarea raporturilor sexuale la căsătorie și, prin urmare, transformarea acestei legături într-o alianță durabilă, universală în sine, tot astfel a nevoii subiective în grija de familie și a posesiei în averea familiei.»

Ideea lui Hegel reprezintă una din concepțiile referitoare la apariția statului, vom cerceta însă această problemă și din punct de vedre al altor teorii, autori care și-au exprimat viziunea și au venit cu argumente pro și contra pe marginea acestui subiect.

2. Teoriile de apariție a statului

În încercarea de a răspunde la întrebarea : cînd și de ce a apărut statul, care e sursa și fundamentul lui au fost găsite răspunsuri diferite. Astfel putem enumera următoarele teorii :

-Teoria teologică

-Teoria patriarhală

-Teoria patrimonială

-Teoria violenței

-Teoria organică

-Teoria rasială

-Teoria psihologică

-Teoria contractului social

-Teoria materialistă

-Teoria claselor

-Teoria juridică a statului-națiune

2.1. Teoria contractului social

Potrivit acestei teorii nașterea statului este rezultatul unei înțelegeri între oameni, a unui contract născut din voința oamenilor, ca urmare, supușii promit să asculte, iar regele le promite un minimum de libertate.

Examinînd teoria contractului social, este necesar a aminti că ideea fundamentală a acestei teorii își face apariția în creația sofiștilor, găsindu-și evoluția ulterioară în operele reprezentanților Școlii epicuriene.