Dezvoltare Durabilă

1. Conceptul de dezvoltare durabilă

Răspunsul umanităţii la aceste crize este dat de conceptul de „dezvoltare durabilă” care se propune a fi modelul de dezvoltare a societăţii umane în mileniul următor. Într-o accepţiune foarte generală a conceptului, dezvoltarea durabilă cuprinde ideea dezvoltării fără epuizarea resurselor prin trecerea dincolo de limita de suportabilitate şi regenerare a ecosistemelor. Fundamentul pentru acest concept

este necesitatea integrării obiectivelor economice cu cele ecologice şi de protecţia

mediului.

O lungă perioadă de timp, până în urmă cu circa 20 de ani, se acorda

prioritate creşterii economice, excluzând problemele de protecţia mediului.

Formele grave de manifestare a deteriorării componentelor mediului înconjurător

au impus schimbarea acestei optici.

Desigur că perspectiva creşterii economice înaintea protecţiei mediului este

posibilă. Se poate susţine o astfel de strategie prin faptul că o economie stabilă

generează fonduri şi permite o intensă muncă socială în domeniul protecţiei mediului. Dar o astfel de abordare nu permite acestor ţări să se dezvolte susţinut, pe termen lung, fapt ce se aplică mai ales în cazul ţărilor în curs de dezvoltare.

Se favorizează pagubele ecologice şi consecinţele asupra sănătăţii generaţiilor

prezente şi viitoare.

Conceptul de dezvoltare durabilă este relativ nou în literatura economică modernă, el încercând să traducă cât mai fidel termenul englez “sustainability”; se mai vehiculează uneori, mai rar, ce-i drept, expresia dezvoltare sustenabilă. Dincolo de terminologie se află însă ideea de “satisfacere a cerinţelor generaţiilor actuale fără a prejudicia interesele generaţiilor viitoare’’.

Deşi ţara se confruntă cu numeroase probleme ce trebuiesc rezolvate imediat, majoritatea ţinând de sfera socio-economica, ar fi o greşeală fatală să ignorăm nevoile generaţiilor viitoare. In definitiv, temeliile viitorului se zidesc în prezent.

Parafrazându-l pe Ştefan cel Mare am putea spune că aceste meleaguri, această ţară nu este a noastră, ci a urmaşilor, urmaşilor noştri. Într-un fel, noi am împrumutat pământul de la generaţiile viitoare şi deci nu putem trăi ziua de azi fără a ne gândi la ceea ce lăsăm în urma noastră, fără a pune bazele activităţii constructive a generaţiilor ce vor veni, fără a le asigura posibilitatea de a trăi decent pe pământul strămoşesc. Nu putem exploata la nesfârşit resursele naturale, economice, umane, fără a le regenera, a le raţionaliza.

In linii mari, conceptul de dezvoltare durabilă este actualmente acceptat şi sprijinit pe plan mondial, mesajul său fiind preluat de Conferinţa de la Rio din anul 1992. Cu toate acestea, aplicarea practică este dificil de realizat, mai ales în ceea ce priveşte obiectivele concertate la nivel internaţional, în care scara valorilor şi a nevoilor este diferită.

Obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un echilibru al interacţiunii dintre patru sisteme: economic, uman, ambiental şi tehnologic, într-un proces funcţional dinamic şi flexibil. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltări de lungă durată care poate fi susţinută de către cele patru sisteme. Pentru ca modelul să fie operaţional, trebuie ca această susţinere sau viabilitate să fie aplicabilă la toate subsistemele ce se circumscriu celor patru dimensiuni ale dezvoltării durabile, adică, plecând de la energie, transporturi, agricultura, industrie şi până la investiţii, aşezări umane şi conservarea biodiversităţii.

Nivelul optim al deyvoltării durabile corespunde acelei dezvoltări de lungă durată care poate fi redimensionarea creşterii economice, având în vedere o distribuţie mai echitabilă a resurselor şi accentuarea laturilor calitative ale soluţiei;

• eliminarea sărăciei în condiţiile satisfacerii nevoilor esenţiale pentru un loc de muncă, hrană, energie, apă, locuinţă şi sănătate;

• asigurarea creşterii demografice a populaţiei la un nivel acceptabil (creştere demografică controlată);

• conservarea şi sporirea resurselor naturale, păstrarea diversităţii ecosistemelor, supravegherea impactului activităţilor economice asupra mediului;

• reorientarea tehnologiilor şi abordarea controlului riscurilor;

• descentralizarea formelor de guvernare, creşterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan naţional şi internaţional;

In ultimii ani conceptul de dezvoltare durabilă a devenit un obiectiv strategic pentru întreaga umanitate. Punerea lui în practică trebuie însă realizată în funcţie de specificul fiecărei zone.

2. DE CE DEZVOLTARE DURABILA ?

Dezvoltarea durabilă este o abordare care are ca scop echilibrarea problemelor sociale, economice şi impactul acţiunilor noastre asupra mediului înconjurător.

Dezvoltarea durabilă impune revizuirea nevoilor prezente: securitate economică, adăpost, mâncare, educaţie, spaţii libere, reprezentare politică, contactul cu natura, fără a compromite posibilităţile generaţiei viitoare. Reducând folosirea resurselor

neregnerabile ca: petrolul, uleiul şi gazul, reducând deşeul şi poluarea, protejăm sistemele naturale.

In ultimul timp opinia publică şi-a exprimat tot mai acut nevoile economice şi sociale. Toată lumea trebuie să aibă acces la acele lucruri care îmbunătăţesc calitatea vieţii precum securitatea economică, adăpost, sănătate, educaţie, libertate şi reprezentare politică. Toţi avem nevoi economice şi sociale. In ultimii 20 de ani a apărut o altă sferă de interes: problemele mediului înconjurător. Eforturile de a îmbunătăţi calitatea vieţii au avut ca rezultat deteriorarea mediului înconjurător. Pe măsură ce climatul se schimbă, pădurile dispar, gradul de poluare creşte, este evident că trebuie să acordăm mai multă atenţie mediului, pentru a evita să plătim

un preţ mare, de a trăi fără suportul mediului înconjurător.