Avantajele și Riscurile Introducerii Monedei Euro

EURO este moneda unicå europeanå începând cu 1 ianuarie 1999, EURO înlocuind vechea monedă comună ECU cu EURO, utilizându-se pentru conversie raportul 1/1 (1 ECU =1 EURO) În primii trei ani, euro a fost o monedă invizibilă, utilizată doar în scopuri contabile, de exemplu pentru plăţile electronice. Ea s-a transformat într-o realitate a pieţelor financiare şi a mediului de afaceri, începând cu acea datå, urmând ca de la 1 ianuarie 2002 så devinå o realitate şi-n buzunarele cetåţenilor. Numerarul în euro a fost pus în circulaţie abia la data de 1 ianuarie 2002, atunci când a înlocuit, la cursuri de schimb fixate irevocabil, bancnotele şi monedele naţionale, cum ar fi francul belgian sau marca germană. Astăzi, bancnotele şi monedele euro reprezintă moneda oficială în 16 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Cipru, Malta, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Grecia, Slovenia şi Slovacia etc.), precum şi în insulele, departamentele şi teritoriile de peste mări, care fac parte din anumite ţări ale zonei euro sau sunt asociate acestora. Împreună, aceste ţări formează zona euro

Conceptul dateazå din anii ‘60. Pårinţii spirituali ai Uniunii Europene actuale au avut în vedere crearea unei Pieţe Unice, caracterizate prin libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului. În cadrul Pieţei Unice, urma så se dezvolte o zonå (aşa-numita Uniune Economicå şi Monetarå) caracterizatå prin utilizarea unei singure monede, atât ca necesitate economicå, cât şi ca element firesc al Pieţei Unice. Moneda unica EURO este concepută să stimuleze realizarea pieţei unice europene deschisă celor 370 de milioane consumatori pe care circulă liber bunurile, capitalurile şi persoanele

Simbolul grafic pentru euro este inspirat din litera grecească epsilon a civilizaţiei greceşti şi totodată din prima literă a cuvântului Europa. Cele două linii paralele orizontale care taie litera respectivă semnifică stabilitatea euro.

Sunt 7 bancnote Euro cu următoarele valori nominale: 5, 10, 20, 50, 100, 200 şi 500 Euro. Ele sunt identice, pe ambele părţi, pentru toatå zona Euro. Ilustraţiile de pe ele reprezintå poduri, ferestre şi porţi şi se înscriu în tematica “vârstele şi stilurile Europei”. Uşile şi ferestrele desenate pe faţa bancnotelor simbolizează “spiritual European al deschiderii şi cooperării”, iar pe partea cealaltă este desenat un pod care semnifică “strânsa colaborare şi comunicare dintre Europa şi restul lumii”.

Sunt 8 monezi Euro cu urmåtoarele valori nominale: 1, 2, 5, 10, 20 æi 50 de cenţi, precum şi 1 şi 2 Euro. Una din feţe este comunå tuturor monezilor şi este cea pe care este marcatå valoarea. A doua faţå este diferitå de la ţarå la ţarå, având marcatå pe ea ori efigia şefului statului ori un alt simbol naţional, dar putând fi folosite de toate celelalte ţări ale spaţiului euro.

Una din formele superioare de integrare europeană o constituie Uniunea Economică şi Monetară (UEM), fiind la moment cel mai ambiţios şi totodată cel mai riscant proiect al construcţiei europene. Participarea Romaniei la uniunea monetara înseamnă că România în momentul când va deveni membră a UEM, moneda unică europeană-EURO va înlocui leul. Cel mai probabil, România va fi pregătită să participe la acest sistem în 2014 deoarece, până să ajungă la acest stadiu avansat, România trebuie să întrunească toate criteriile privind aderarea la zona euro. Cele mai importante sunt cele patru criterii de convergenţă nominală cuprinse în Tratatul de la Maastricht. Aceste criterii presupun următoarele :

- Rata inflaţiei trebuie să fie scăzută, până la nivelul de 2% anual;

- Deficitul bugetar trebuie să fie de maxim 3% din Produsul Intern Brut al ţării;

- Dobânzile scăzute pentru creditele pe termen lung, care să nu depăşească cu mai mult de 2% dobânzile din cele mai performante state membre participante în anul dinaintea examinării;

- Datoria publică cumulată să nu depăşească 60% din PIB

Acum suntem destul de departe de criteriile Tratatului de la Maastricht. Mai precis, singurii indicatori care intră pe „verde“ sunt deficitul bugetar, fixat pentru anul acesta la 2,5% din PIB, faţă de limita europeană de 3% şi datoria publica de 16,7 % din PIB, faţă de limita de 60%

În afară de aceste patru criterii mai există o serie de cerinţe care trebuie îndeplinite pentru ca România, să poată fi admisă şi să facă faţă cu brio în cadrul zonei euro. Respectarea de către România a acestor criterii şi cerinţe impuse de către Uniunea Europeană, va duce la apariţia unor avantaje dar, totodată, şi la posibile riscuri pentru economia românească în ansamblu. Pentru a adopta moneda europeană, România trebuie să accelereze agenda de reforme structurale. Priorităţile cele mai importante sunt:

- eficienţa serviciilor publice

- accelerarea planurilor de privatizare a sectorului energetic

- crearea de noi locuri de muncă concomitent cu reducerea somajului

- reducerea corupţiei

- îmbunătăţirea mediului de afaceri.