Conținutul Sistemului Informațional Modern al Prețurilor

Rezolvarea problemelor privind previzionarea şi urmărirea preţurilor impune existenţa unui sistem informaţional complet, care să furnizeze datele necesare cu privire la evoluţia preţurilor în cadrul unor intervale de timp. Sistemul informaţional al preţurilor şi tarifelor reprezintă un ansamblu de date (informaţii), de indicatori, cu ajutorul cărora se prevede şi se urmăreşte evoluţia (mişcarea) preţurilor nominale, a preţurilor medii ale grupelor de produse, a nivelului general al preţurilor, în cadrul unor intervale de timp reprezentative.

Concepţia care stă la baza actualului sistem informaţional al preţurilor este realizarea unui instrument complex, sensibil şi eficient care să permită urmărirea nivelului general al preţurilor şi efectele aplicării măsurilor guvernului pentru restabilirea echilibrului economic, financiar şi social. În acest sens, prin sistemul informaţional se urmăreşte asigurarea următoarelor cerinte principale:

– cunoaşterea nivelului, structurii, evoluţiei preţurilor nominale cu ridicata, de contractare şi de achiziţie, a preţurilor u amănuntul şi a tarifelor, precum şi a influenţelor provenite din modificarea lor;

– analiza nivelului şi dinamicii preţurilor medii la principalele grupe de produse şi subgrupe de produse;

– obtinerea şi asigurarea, la nivelul fiecarei verigi organizatorice (intreprindere, departament, minister, organ de sinteză), a unui volum de informaţii privind nivelul, structura şi evoluţia preţurilor, necesare pentru adoptarea deciziilor corespunzatoare şi pentru informarea sistematică a conducerii statului asupra mişcării preţurilor în economie;

– realizarea unei serii de date privind dinamica şi structura preţurilor în vederea elaborării previziunilor imediate şi prognozelor de preţuri, precum şi pentru recalcularea în preţuri comparabile a unor indicatori sintetici, exprimaţi valoric, care arată nivelul de dezvoltare economico-socială a ţării;

– corelarea datelor şi indicatorilor privind structura şi evoluţia preţurilor cu datele şi indicatorii existenţi, referitori la cost, profit, taxa pe valoarea adaugată, cuprinse în preţuri;

– asigurarea unor evidente unitare, de urmărire a evoluţiei preţurilor, astfel încat să răspundă obiectivelor stabilite prin sistemul informaţional şi să permită prelucrarea automată adatelor.

La baza sistemului informaţional al preţurilor stă evidenţa statistică, cu instrumentul ei sintetic – dările de seamă – şi cu metodele sale de caracterizare a dinamicii preţurilor. Un rol important în cadrul acestui sistem informaţional au, de asemenea, cataloagele şi listele de preţuri, actele normative, în care sunt publicate preţurile sau limitele de preţuri şi pe baza cărora au loc operaţiunile de vânzare-cumpărare a mărfurilor, precum şi documentele specifice din unităti, prin care se stabilec preţurile produselor şi, respectiv, se urmăresc costurile produselor în fabricaţie, documentelor de negociere a.preţurilor libere etc.

Elementele cele mai importante ale sistemului informaţional al preţurilor sunt: indicii de preţuri sau tarife, preţurile sau tarifele medii, preţurile sau tarifele curente, constante sau comparabile şi influenţele rezultate din modificările preţurilor:

a) Indicatorii cu cea mai mare eficienţă şi cu un rol recunoscut în cercetarea evoluţiei preţurilor sunt indicii de preţ. În statistica economică indicii preţurilor, împreună cu indicii valorii şi ai volumului fizic al producţiei alcătuiesc un sistem de indici care permit analiza dinamicii producţiei şi circulaţiei mărfurilor în funcţie de modificarea preţurilor. Acest sistem de indici poate fi analizat în mod independent sau în interdependenţa cu alte sisteme de indici ce caracterizează alte laturi ale activităţii economice la nivelul unei întreprinderi, al unei ramuri sau la nivelul întregii economii naţionale.

b) Preţurile medii privite comparativ pe mai mulţi ani caracterizează şi ele dinamica preţurilor dar, spre deosebire de indici, preţurile medii exprimă o evoluţie dată atât de modificarea unor preţuri nominale, cât şi de modificările în structura sortimentală a producţiei sau desfacerii mărfurilor determinate. Preţurile medii ale principalelor grupe de produse, servesc la analiza corelării nivelului preţurilor cu veniturile populaţiei.

c) Pentru asigurarea comparabilităţii în timp a indicatorilor privind producţia, este necesară exprimarea lor atât în preţuri curente, cât şi pe baza unor operaţiuni de recalculare a elementelor componente din preţuri curente în preţuri constante, utilizandu-se metode sau procedee tehnice specifice. Prin preţuri constante se înţeleg preţurile unui anumit an, ales ca bază în cadrul unui interval de timp cu ajutorul cărora se recalculează indicatorii valorici dintr-o anumită perioadă pentru a se putea compara în timp. Pentru ca preţurile constante să aibă putere de caracterizare în perioada în care sunt utilizate, este necesar ca această perioadă să fie cât mai scurtă (cinci sau maxim zece ani). Utilizarea unui preţ constant pe o perioadă mai mare face ca acesta să-şi piardă puterea de caracterizare reală a fenomenelor şi proceselor economice. Preţul constant este deci o unitate convenţională de măsură, cu ajutorul căreia exprimăm valoric volumul cantitativ al unei activităţi ce poate fi astfel comparat în timp şi spaţiu.

d) Preţurile comparabile sunt preţurile folosite la stabilirea dinamicii indicatorilor valorici pe o perioadă mai mare şi în care s-au stabilit mai multe niveluri de preţuri constante. Exprimarea dinamicii se poate realiza prin racordarea indicilor, adică prin trecerea dintr-un preţ constant în altul, creându-se astfel o legătură de comparabilitate pe o perioadă mai îndelungată, respectiv, între indicatorii din perioada trecută, când s-au calculat cu vechiul preţ constant şi din perioada curentă, în care s-a folosit noul preţ constant. În aceste condiţii nu mai există un anumit preţ constant pentru întreaga perioadă, ci se poate spune că dinamica este calculată în preţuri comparabile.