Economia Slovaciei

Prezentare generală

Poziţia geografică. Slovacia face parte din categoria statelor central-europene având ca vecini în Nord Polonia (517,7 km), Est Ucraina (196 km), Vest Austria (68 km) şi Cehia (488 km4), Sud Ungaria (608 km). Teritoriul Slovaciei se desfăşoară pe cca 2º latitudine (între 49º31´ lat. N - localitatea Oravska Polhora şi 47º45´ lat. N – localitatea Martonkut) şi 6º longitudine (localitatea cea mai vestică este Gajary 16º56´ long. E, iar cea mai estică este Ulio la 252º26´ long. E).

Relieful. Slovacia este o ţară montană pe teritoriul său aflându-se edificiul Carpaţilor Mici (max. 768m) şi Carpaţilor Albi (cu altitudini mai mari, aprox. 1000m). În nordul ţării se află masivul Tatra Înaltă, cu cel mai înalt vârf din lanţul Carpatic – Gerlachovka (2655m) cu 111m mai înalt ca vârful Moldoveanu. Datorită altitudinii mari pe care o au, în perioada cuaternară au fost acoperiţi de gheţari, care, după retragere au lăsat în urmă un număr mare de forme glaciare (vîi glaciare, morene terminale, custuri, circuri glaciale în care s-au format lacuri etc.). în partea meridională a masivului Tatra Înaltă, se găseşte masivul Tatra Joasă (între văile Hron şi Vah) alcătuit predominant din roci dure (granite şi şisturi cristaline) cu max. 2043m în vârful Dumbier. În sudul acestora dincolo de valea râului Hron se înalţă munţii Metaliferi, de origine vulcanică (a luat naştere în a doua jumătate a perioadei neogene) cu altitudini ce depăşesc rar 1400m (max. 1477m). Zonele cele mai joase ale Slovaciei corespund Câmpiei Dunării (în SV) 200-300, Cîmpiei Tisei în SE şi Podişului Ondaviei (max. 555m).

Clima. Clima Slovaciei este temperat-continentală moderată, nuanţată de sectorul montan. Temperatura medie anuală este de 9-10ºC şi precipitaţii de 600-800mm/an. În altitudine elementele meteorologice suferă modificări ample: temperatura medie anuală scade conform unui gradient termic vertical de 1ºC/100m, precipitaţiile medii anuale cresc cu 70-80mm/an/100m, astfel că peste crestele înalte ating valoarea de 1000mm/an. Vânturile dominante sunt vânturile de Vest, însă, local, în zona montană, bat brizele de munte.

Apele. Dispune de o bogată reţea hidrografică, cele mai semnificative râuri fiind: Dunărea (al doilea fluviu ca lungime al Europei), străbate SV-ul extrem al statului, trecând prin capitala – Bratislava, formează graniţa sudică cu Ucraina pe ca. 55km. Cei mai importanţi afluenţi pe care îi primeşte pe teritoriul Slovaciei sunt: Maly Dunaj şi Hron; Torzsa este un alt râu al Slovaciei (străbate partea de E); Ondava etc.

Vegetaţia. Dominantă este vegetaţia de pădure formată din etajul stejarului, fagului şi coniferelor (molid, brad, pin şi pe alocuri zadă). La altitudini mai mari de 1800-1900m se găseşte etajul alpin, format din plante adaptate la condiţiile climatice aspre: ierburi mărunte, tufişuri de afini şi merişori şi arbuşti târâtori (jneapăn şi ienupăr).

Fauna. Este caracteristică în mare parte Europei Centrale: iepure, mistreţ, viezure, lup, vulpe, cinteză, ciocănitoare, găinuşa de alun, cocoşul de munte, acvila de munte, răsul, capra neagră – relict din glaciarul târziu, pe masivele înalt etc. Ichtiofauna este formată din: lin, plătică, ştiucă, şalău, caras, somn, crap etc.

Populaţia şi aşezările umane. Concentrarea maximă a populaţiei se distinge în partea de V (peste 150 loc/km2) mai ales în teritoriul administrativ al capitalei. Densitatea cea mai scăzută corespunde zonei montane din N (sub 20 loc/km2).

Slovacia însumează o populaţie de 5,439,448 (Iulie 2006 est.) de locuitori (ocupând locul 103), predominând femeile într-un procent de 51,3%; densitatea fiind de 111 locuitori/km2.

Din punct de vedere etnic, populaţia este formată în mare parte din (85,6%) cetăţeni de naţionalitate slovacă, (10,6%) maghiari, 1% cehi, restul de 2,8% constituind din rromi, ruteni, nemţi, polonezi, croaţi, ş.a.

Structura pe ani: 0-14ani: 16,7% (bărbaţi 465,304/ femei 443,967)

15-64 ani: 71.3% (bărbaţi 1,929,448/femei 1,947,735)

65 şi peste: 12% (bărbaţi 244,609/femei 408,385) (2006 est.)

Rata de creştere a populaţiei: 0.15% (2006 est.)

Natalitatea 2006 (1,000 populaţie): 10,65

Mortalitatea 2006 (1,000 pop): 9,45

Mort. Infantilă 2006 (1,000 naşteri): total: 7.26

bărbaţi: 8.48

femei: 5.98

Fecunditatea 2001: 1,2

Populaţia prev. 2025: 5200000

Speranţa de viaţă (ani): Femei: 77

Bărbaţi: 69

Capitala se află la Bratislava, oraş cu o populaţie de 465000 de locuitori, aflat la confluenţa râului Morava cu fluviul Dunărea, la graniţă cu Austria şi Ungaria. Nu departe de acest loc se află presupusa capitală a primei formaţiuni statale slave, Cnezatul lui Samo, ulterior Cnezatul lui Dowina, astăzi Devin.

Alte oraşe importante sunt: Kosice (al doilea oraş, ca mărime, în Europa – 242000loc.), Banska Bystrica, Zilina (87000 loc.), Nitra (88000loc.), Bribina, Trencin (reşedinţa unuia dintre pretendenţii la tronul Slovaciei, şi anume Matus Cak, persoană foarte puternică în prima parte a secolului al 17-lea, datorită familiei sale, care deţinea un număr mare de teritorii).

Religia predominantă este cea romano-catolică (68,9%), c.c.a. 400000 de lutherani (6,93%), 300000 de greco-catolici (4,1%), 85000 reformaţi, 34000 de ortodocşi, atei (13%).

Limba oficială este limba slovacă (slovensky jazyk), iar împărţirea teritorială a Slovaciei în 8 regiuni a determinat apariţia a mai multor dialecte ale limbii.