Factorii care influențează economia turismului rural

Unul dintre factorii care a ajutat la apariţia şi dezvoltarea agroturismului îl constituie complexitatea societăţii moderne. Omul modern depune tot mai puţin efort fizic astfel incat pentru compensare încearcă să-şi petreacă timpul liber în mijlocul naturii, agroturismul ajutând la acest lucru.

Un alt factor de influenţă este reducerea duratei săptămânii de lucru, oamenii dispunând de mai mult timp liber pe care şi-1 alocă petrecerii într-un mod cât mai plăcut.

Preocuparea pentru găsirea unor noi formule de vacanţă tinde să devină un fenomen de masa, reflectând cât mai fidel preferinţele turiştilor.

Un factor nu mai puţin important îl reprezintă nostalgia pentru locurile natale, atrăgând în acest mod locuitorii oraşelor spre zonele rurale.

Pe lângă aceşti factori mai există o serie de elemente care pot influenţa evoluţia turismului rural şi a agroturismului specific României:

- Turismul rural şi agroturismul sunt mai ieftine în comparaţie cu turismul clasic;

- Populaţia României este în mare parte o populaţie de "primă generaţie de veniţi în oraş", care mai păstrează încă nostalgia gospodăriei părinţilor sau bunicilor, unde şi-au petrecut vacanţele;

- Zonele montane, de deal sau alte zone oferă spaţiu deosebit pentru petrecerea la "iarbă verde";

- Exploataţiile agricole familiale din ţară pot oferi produse alimentare naturale care sunt foarte căutate de către orăşeni.

Regiunile rurale au fost întotdeauna sufletul culturii româneşti şi până în 1950 România a fost o societate predominant agrară. Sub conducerea comunistă din anii 50 cea. 95% din terenul arabil a fost luat în proprietatea statului. Astfel în 1991 agricultura a reprezenta doar 27,5% în ce priveşte populaţia ocupată, comparabil cu 75% în perioada postbelică.

O motivaţie posibilă pentru dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului este exprimată foarte convingător într-o declaraţie a dr. Andre Lwoff - laureat la premiului Nobel: "Când eşti un european trăit în mediul gălăgios al metropolelor continentale, desluşeşti că acolo, în Ţara de Sus, după cum o numiţi dvs., cei din România, cunoşti şi trăieşti împlinirea sentimentului liniştii...Frumuseţea mănăstirilor vizitate şi ambianţa, liniştea climatului, iată de ce m-a bătut gândul să mă stabilesc acolo".

Întreaga comunitate rurală are de câştigat de pe urma turismului rural şi agroturismului, care devine astfel un factor al dezvoltării rurale:

Pentru turişti:

- preţurile sau tarifele practicate sunt mai reduse şi astfel mai convenabile pentru turişti; " diseminarea locurilor de primire pe tot întinsul spaţiului rural permite turiştilor să

- viziteze de fiecare dată altă regiune;

- varietatea de confort şi a tarifelor permite turiştilor să aleagă cele mai bune variante în raport cu posibilităţile şi dorinţele lor;

- contactul direct cu natura, cu activităţile agricole şi mai ales cu lumea rurală şi cu tradiţiile ei ajută citadinii să descopere tot ceea ce există în acest spaţiu.

Pentru exploataţiile agroturistice:

- veniturile din turismul rural şi din agroturism ajung direct la familiile agricultorilor fără a mai trece prin filierele naţionale să internaţionale de turism care drenează veniturile respective în afara zonelor rurale

- agricultorii şi familiile lor câştigă o competenţă profesională în domeniul prestaţiilor de servicii turistice, care trebuie făcute într-un mod profesional;

- se pot asigura locuri de muncă pentru şomerii din zonele rurale;

- vor exista dotări cu elemente moderne a spaţiului de găzduit.

Pentru comunitatea rurală locală:

- agroturismul este generator direct de venituri pentru membrii comunităţii locale;

- ajuta la dezvoltarea infrastructurilor şi la ameliorarea normelor de locuit;

- permite prevenirea degradării mediului înconjurător;

- ajuta la evitarea cheltuirii unor fonduri publice importante pentru infrastructuri.

Pentru regiune:

- agroturismul sprijină eforturile de conservare în regiune a veniturilor provenite din turism, în loc de a fi pierdute în favoarea producătorilor şi investitorilor străini;

- turismul rural ajută la prevenirea tensiunilor sociale precum şi la conservarea sau dezvoltarea tradiţiilor locale, la reducerea diferenţelor de dezvoltare între regiuni;

- asigură o mai bună înţelegere şi cooperare interregională.

Propuneri pentru dezvoltarea turismului rural

1. Consideraţii generale privind posibilităţile de dezvoltare a turismului în

spaţiul rural.

Multitudinea constatărilor existente în literatura de specialitate, la care se pot alătura şi rezultate practice întreprinse, au dus la confruntări privind:

a) atenţia acordată structurilor private pentru o definire comună a spaţiului rural. Printr-o exprimare a organismelor Administraţiilor turistice privite ca structuri private, definirea este necesar să fie:

- suficient de „largă", pentru a ţine cont de evoluţiile şi mutaţiile din spaţiul şi mediul rural;

- suficient de suplă, pentru a se adapta la specificul spaţiului economiei, relaţiilor sociale şi culturale din regiunile rurale europene ale Comunităţii;

- suficient de precisă, pentru a evita înglobarea tuturor tipurilor de activităţi turistice, care apar într-un spaţiu perceput ca un spaţiu nou, destinat petrecerii timpului liber;

- suficient de atrăgătoare, pentru a evidenţia valorile culturale care formează baza activităţilor de turism rural european şi care ţin seama de Natură, Om şi Patrimoniu, pentru o valorificare, din punct de vedere turistic, propice dezvoltării integrate şi durabile a regiunilor rurale. Luarea în considerare, într-un mod echilibrat, a acestor constrângeri, aparent contradictorii, trebuie să încadreze specificitatea turismului rural într-un sector economic european al turismului şi să constituie un ghid de referinţă pentru agenţii economici ce participă la această dezvoltare;