Formele de Manifestare și Modelare a Culturii Organizaționale

Introducere

Cultura organizaţională este un domeniu “la modă” al managementului zilelor noastre, pentru care interesul s-a declanşat în deceniul VII al sec. XX, datorită:

1. performanţei firmelor nipone, explicate într-o măsură apreciabilă prin cultura lor specifică;

2. autorilor T. Peters şi R. Waterman care – în lucrarea lor In Search of Excellence (apărută în anul 1984) – au acordat o mare atenţie culturii organizaţionale, accentuând asupra corelaţiei dintre aceasta şi performanţele unora dintre cele mai competitive firme din lume.

Cultura organizaţională

– rezidă în ansamblul valorilor, credinţelor, aspiraţiilor, aşteptărilor şi comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizaţie, care predomină în cadrul său şi îi condiţionează direct şi indirect funcţionalitatea şi performanţele. Din această perspectivă, cultura organizaţională apare ca o combinaţie de elemente umane conştiente şi inconştiente, raţionale şi iraţionale, de grup şi individuale, între care se derulează complexe şi fluide interinfluenţări, cu un impact major asupra funcţionalităţii şi performanţelor sistemului firmă.

– constituie o parte intrinsecă a abordărilor moderne privitoare la managementul resurselor umane. De aceea, perceperea culturii organizaţionale în toată complexitatea sa reprezintă premisa introducerii managementului performant al resurselor umane la nivelul organizaţiilor, indiferent de natura şi dimensiunile acestora.

Climatul organizaţional exprimă starea de spirit a personalului, ce tinde să prevaleze într-o anumită perioadă, reflectare atât a culturii organizaţionale, cât şi a evoluţiilor recente ale organizaţiei, în special economice şi manageriale.

1. Formele de manifestare și modelare a culturii organizaționale- noțiuni generale

Formele de manifestare ale culturii organizaţionale sunt în mare parte intangibile, mai puţin vizibile, ceea ce explică de ce înşişi specialiştii în domeniu le percep frecvent parţial diferit. Fără a avea pretenţia prezentării unui punct de vedere inatacabil, în continuare evidenţiem, pe baza sintetizării şi sistematizării abordărilor mai multor specialişti, care sunt principalele forme de manifestare ale culturii organizaţionale .

Figura 1.1. Modalităţi de manifestare ale culturii organizaţionale

Simbolurile

În calitate de componente majore ale culturii organizaţionale simbolurile oferă semnificaţii sau înţelesuri comune componenţilor săi asupra unor elemente organizaţionale de interes de grup, permiţându-le să comunice şi să se armonizeze. Simbolul cultural constă într-un obiect, un eveniment sau o formulă ce serveşte drept "vehicul" pentru a transmite un mesaj cu anumită semnificaţie în cadrul organizaţiei Prin simboluri culturale se transmit sensuri ce relevă filozofia şi valorile, idealurile, credinţele sau aşteptările partajate de salariaţii organizaţiei. Concluzionând, simbolurile culturale servesc pentru a exprima anumite concepţii şi a promova anumite valori şi comportamente în cadrul firmei. Ele contribuie la orientarea gândirii, comportamentelor şi acţiunilor salariaţilor, la cristalizarea anumitor comportamente organizaţionale, tipice, predominante la nivelul organizaţiei.