Fundamentarea și coordonarea politicilor economice în U.E.

1.Modul de coordonare a politicilor economice ale României cu cele ale U.E. din perspectiva conținutuli dosarului privind deficitul bugetar excesiv al României, de prevederile Pactului EURO Plus și ale Programului de Convergență 2011-2014.

România a urmat o politică bugetară pro-ciclică în perioada de creştere explozivă a cererii 2005-2008, deficitul crescând de la 1,2% în 2005 la 5,4% din PIB în 2008. Această evoluţie s-a datorat în mare măsură planificării şi execuţiei bugetare slabe împiedicate de rectificările frecvente în cursul exercițiului bugetar. Pe baza acestor concluzii Consiliul a aprobat propunerea Comisiei de începere a procedurii de deficit excesiv (PDE) pentru România.

Comisia a recomandat autorităților române să implementeze măsuri fiscale în special în zona salariilor din sectorul public şi în sistemul de pensii; consolidarea să fie bazată pe reducerea cheltuielilor, iar măsurile să se concentreze pe cheltuielile curente, în special cele cu privire la salariile din sectorul public; să profite de orice oportunitate de a accelera reducerea deficitului și să fie pregătită să adopte măsuri suplimentare care pot fi necesare pentru a atinge corectarea deficitului excesiv până în 2011.

Cu toate că absorbţia fondurilor UE a fost slabă, iar măsurile luate pentru a reduce cheltuielile cu bunuri şi servicii şi cheltuielile cu personalul au fost mai reduse decât se preconizase, autoritățile române au întreprins câţiva paşi pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale, în conformitate cu politicile recomandate în contextul asistenţei financiare a UE pe termen mediu pentru România. Legislaţia compensaţiei publice revizuită a fost adoptată, îmbunătăţind transparenţa şi controlul costurilor, iar proiectul de lege ce presupune reformarea sistemului de pensii şi consolidarea cadrului fiscal a fost înaintat Parlamentului.

Evaluarea Comisiei privind măsurile luate de România în privinţa reducerii deficitului bugetar a arătat faptul că în paralel cu consolidarea fiscală, România a făcut progrese cu punerea în aplicare a reformelor structurale în ceea ce priveşte reforma salariilor în sectorul public și reforma pensiilor. În concluzia raportului, Comisia a considerat că nu mai sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv din România.

Concluzie: Având în vedere faptele menționate mai sus din dosarul procedurii de deficit excesiv aplicată României, se remarcă faptul că politicile economice ale României au fost caracterizate de o lipsă a eforturilor de consolidare fiscală atunci când condiţiile economice au fost favorabile, fapt ce nu a lăsat nicio marjă de manevră pentru vremuri mai dificile. În opinia mea toate măsurile întreprinse de guvern în perioada de expansiune ce au permis ca deficitul să depășească valoarea de referință denotă faptul că autoritățile române au fost prea puțin preocupate de coordonarea politicilor economice ale României cu cele din Uniunea Europeană.

Anul acesta a fost formulat un nou pact, și anume Pactul Europlus. Acesta îşi propune să consolideze pilonul economic al UEM şi să realizeze o nouă calitate a coordonării politicilor economice, având ca obiectiv principal îmbunătăţirea competitivităţii şi, implicit, creşterea gradului de convergenţă care să conducă la o consolidarea a economiei sociale de piaţă.

Obiectivele strategice ale pactului includ:

- Promovare competitivităţii

- Promovarea ocupării forţei de muncă

- Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice

- Consolidarea stabilităţii financiare

Conform prevederilor acestuia statele membre care au aderat deja la pact, se angajează, pe baza indicatorilor şi principiilor cuprinse în pact, să anunţe o serie de acţiuni concrete care să se reflecte în programele naţionale de reformă şi în programele de stabilitate ce vor fi transmise în fiecare an şi care vor fi evaluate de Comisie, Consiliu şi Eurogrup în contextul semestrului european.

Date fiind aceste condiții Guvernul României a publicat Programul de Convergență pentru perioada 2011-2014, program ce reflectă modalitatea concretă prin care se materializează, în intervalul 2011-2014, obiectivele asumate prin Programul de Guvernare, dar şi conturarea unei viziuni privind dezvoltarea sustenabilă pe termen lung.

Una din provocările asumate de politica fiscală în perioada prognozată este reconcilierea obiectivului privind îndeplinirea criteriului nominal de convergenţă bugetară într-un mod sustenabil. Ediţia actuală a Programului de Convergenţă arată intentia României de a aduce deficitul structural la mai puţin de 2% din PIB până în 2014, asigurându-se astfel o marjă suficientă pentru evitarea depăşirii limitei de 3% din PIB a deficitului bugetar.