Guvernanța corporatistă

1.1 Definiţia conceptului de guvernanţă corporatistă

Asigurarea premiselor unei creşteri economice durabile nu se poate realiza fără o continuă preocupare pentru sporirea eficienţei utilizării factorilor de producţie, a remunerării corespunzătoare a diferitelor categorii de participanţi la procesul productiv. Respectarea cerinţelor menţionate anterior, impune generarea şi întreţinerea unui proces inovaţional atât în plan tehnologic şi al organizării concrete a diferitelor activităţi economice şi sociale cât şi al- funcţionării instituţiilor. Experienţele internaţionale relevă faptul că performanţele economice ale diferitelor ţări sunt tot mai mult dependente, în contextul unei accentuări a rarităţii resurselor naturale şi a implementării pe o scară tot mai extinsă a tehnologiilor informaţionale, de calitatea şi coerenţa funcţionării instituţiilor. În studiul caracteristicilor diferitelor construcţii instituţionale, o importanţă aparte revine cercetării sferei de cuprindere a conceptului de guvernanţă corporatistă.

Guvernanţa corporativă sau conducerea corporatistă (în engleză corporate governance) este sistemul prin care o companie este condusă şi controlată. Astfel există diferite interpretări a conceptului de guvernanţă corpotistă:

- Guvernanţa corporatistă reprezintă modalităţile prin care furnizorii de resurse financiare ai unei companii se asigură că vor primi beneficiile la care se aşteaptă făcând această investiţie.-

- Guvernanţa corporatistă poate fi definită ca ansamblul relaţiilor unei companii cu acţionarii săi, sau mai pe larg, cu societatea pe ansamblu.-

- Guvernanţa corporatistă specifică distribuţia drepturilor şi responsabilităţilor dintre diferitele categorii de persoane implicate în companie cum ar fi: consiliul de administraţie, directorii, acţionarii şi alte categorii, şi stabileşte regulile şi procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei companii.-

- Guvernanţa corporatistă este un set de reguli conform cărora firmele sunt conduse şi controlate, este rezultatul unor norme, tradiţii şi modele comportamentale dezvoltate de fiecare sistem legislativ.

- Guvernanţa corporatistă se referă la promovarea corectitudinii, transparenţei şi responsabilităţii la nivel de companie.

- Guvernanţa corporatistă este ramura economiei care studiază modul în care companiile pot deveni mai eficiente prin folosirea unor structuri instituţionale cum ar fi actele constitutive, organigramele şi cadrul legislativ. Această ramură se limitează în cele mai multe cazuri la studii privind modul în care deţinătorii de acţiuni pot să asigure şi să motiveze directorii companiilor astfel încât să primească beneficiile aşteptate de pe urma investiţiilor lor.

Astfel, în sens restrâns guvernanţa corporatistă se poate defini drept panoplia de mijloace de natură economică şi legislativ – instituţională prin care sunt salvgardate interesele investitorilor, şi de aici rolul deosebit de important al tipurilor de investiţii din economia unui stat în orientarea şi susţinerea unei guvernări corporatiste puternice şi echilibrate. În acest fel, guvernanţa corporatistă se constituie în fapt ca una dintre expresiile regimului drepturilor de proprietate. Respectivul regim există în orice tip de mecanism economic şi are în principal rolul de întărire al caracterului specific al mecanismului economic . Astfel, guvernanţa corporatistă desemnează „sistemul prin care o companie este condusă şi controlată”.

În sens larg, guvernanţa corporatistă reprezintă ansamblul de norme şi mecanisme de control aplicate, cu scopul de a proteja şi a armoniza interesele, în multe cazuri contradictorii, ale tuturor categoriilor de participanţi la activitatea economică (stakeholderi) , desfăşurată în cadrul firmelor, deoarece activitatea desfăşurată de firme nu afectează doar interesele investitorilor şi pe cele ale salariaţilor, ci şi pe cele ale consumatorilor şi autorităţilor locale.

În ultimii ani şi-a făcut tot mai mult loc în gândirea economică un nou concept, respectiv cel de responsabilitate socială a corporaţiei, care determină o viziune integratoare asupra posibilităţilor de armonizare a intereselor tuturor participanţilor la activitatea economică.

1.2 Rolul şi importanţa guvernanţei corporatiste

Predicţia comportamentului uman în conducerea afacerilor reflectă, într-un sens particular, deciziile de natura antreprenorială care direcţionează fluxul de resurse încă, şi care vizează valorificarea cât mai multor oportunităţi de profit. Aceasta deoarece, lumea afacerilor se distinge, din punct de vedere economic, prin faptul că este o lume a profitului; ea se întemeiază pe profit, şi tot profitul este cel care îi asigură dezvoltarea, înnoirea. Din acest punct de vedere, de vreme ce profitul este o categorie economică ce se distinge aproape în mod exclusiv în sfera sectorului privat, abordarea trebuie să pornească de la aranjamentul instituţional care stă la baza afacerilor: instituţia fundamentală a proprietăţii private. Este vorba, aşadar, de predicţia comportamentului uman în îndeplinirea funcţiei antreprenoriale şi a celei manageriale.

Corporaţia este forma de organizare a afacerilor ce domină producţia industrială în economiile de piaţă contemporane. Aceasta se află în contrast total cu firma tradiţională, condusă de proprietar, la care teoria economică se referă adesea.-

În consecinţă, guvernanţa corporatistă este aranjamentul instituţional care structurează conducerea afacerilor economice prin anumite raporturi contractuale stabilite între acţionarii şi managerii corporaţiilor. Problema principal-agent este reflectarea relaţiilor de agenţie, adică a situaţiilor în care un titular transferă unele drepturi unui agent, în cadrul unui contract formal sau informal prin care agentul se angajează să reprezinte interesele titularului în schimbul unei anumite retribuţii.