Instituții financiare internaționale - FMI și BM - Asemănări și deosebiri

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 3665
Mărime: 96.20KB (arhivat)
Publicat de: Grusca V.
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cibotariu Irina
Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica
Universitatea "Stefan cel Mare", Suceava

Extras din referat

Introducere

Dacă aveți dificultăți în a distinge Banca Mondială de Fondul Monetar Internațional, nu sunteți singur. Majoritatea oamenilor au doar ideea vagă a ceea ce fac aceste instituții și foarte puține persoane ar putea, dacă sunt apăsate asupra acestui punct, să spună de ce și cum diferă. Chiar și John Maynard Keynes, un tată fondator al celor două instituții și considerat de mulți cel mai strălucit economist al secolului XX, a admis la ședința inaugurală a Fondului Monetar Internațional că a fost confundat cu numele: el a crezut că Fondul ar trebui numit o bancă, iar Banca ar trebui să fie numită fond. Confuzia a domnit încă de atunci.

Cunoscute colectiv ca instituțiile Bretton Woods după satul îndepărtat din New Hampshire, SUA, unde au fost fondate de delegații a 44 de națiuni în iulie 1944, Banca și FMI sunt doi piloni interguvernamentali care susțin structura ordinii economice și financiare a lumii.

Banca și FMI sunt distincte. Diferența fundamentală este aceasta: Banca este în primul rând o instituție de dezvoltare; FMI este o instituție cooperativă care încearcă să mențină un sistem ordonat de plăți și încasări între națiuni. Fiecare are un scop diferit, o structură distinctă, își primește finanțarea din surse diferite, asistă diferite categorii de membri și se străduiește să atingă obiective distincte prin metode proprii.

Cuprins

Operațiunile Băncii Mondiale

Banca Mondială există pentru a încuraja țările sărace să se dezvolte, oferindu-le asistență tehnică și finanțare pentru proiecte și politici care să realizeze potențialul economic al țărilor. Banca consideră dezvoltarea ca un efort integrat pe termen lung.

În primele două decenii ale existenței sale, două treimi din asistența oferită de Bancă s-a referit la proiecte de energie electrică și transport. Deși aceste așa-numite proiecte de infrastructură rămân importante, Banca și-a diversificat activitățile în ultimii ani, deoarece a acumulat experiență și a dobândit noi informații despre procesul de dezvoltare.

Banca acordă o atenție deosebită proiectelor de care pot beneficia în mod direct cei mai săraci oameni din țările în curs de dezvoltare. Implicarea directă a celor mai săraci în activitatea economică este promovată prin împrumuturi pentru agricultură și dezvoltare rurală, întreprinderi de mici dimensiuni și dezvoltare urbană. Banca îi ajută pe cei săraci să fie mai productivi și să obțină acces la astfel de necesități precum apa sigură și instalațiile de eliminare a deșeurilor, îngrijire medicală, asistență în planificarea familiei, nutriție, educație și locuințe. În cadrul proiectelor de infrastructură au fost, de asemenea, modificări. În proiectele de transport, se acordă o atenție sporită construcției de drumuri ferme către piață. În loc să se concentreze exclusiv pe orașe, proiectele de energie furnizează tot mai mult iluminat și energie pentru sate și ferme mici. Proiectele industriale pun un accent mai mare pe crearea de locuri de muncă în întreprinderile mici. Construcție intensivă în muncă este utilizată acolo unde este practic. Pe lângă energia electrică, Banca sprijină dezvoltarea petrolului, gazului, cărbunelui, lemnului de combustibil și biomasei ca surse alternative de energie.

Banca oferă cea mai mare parte a asistenței sale financiare și tehnice țărilor în curs de dezvoltare prin sprijinirea proiectelor specifice. Deși împrumuturile BIRD și creditele IDA sunt realizate în condiții financiare diferite, cele două instituții folosesc aceleași standarde pentru a evalua soliditatea proiectelor. Decizia dacă un proiect va primi finanțare BIRD sau IDA depinde de starea economică a țării și nu de caracteristicile proiectului.

Fiecare proiect susținut de bancă este proiectat în strânsă colaborare cu guvernele naționale și agențiile locale și, deseori, în cooperare cu alte organizații multilaterale de asistență. Într-adevăr, aproximativ jumătate din toate proiectele asistate de bancă primesc și cofinanțare de la surse oficiale, adică de la guverne, instituții financiare multilaterale și agenții de credit-export care finanțează direct achizițiile de bunuri și servicii și din surse private, cum ar fi băncile comerciale .

În acordarea de împrumuturi pentru țările în curs de dezvoltare, Banca nu concurează cu alte surse de finanțare. Asistă numai la acele proiecte pentru care capitalul necesar nu este disponibil din alte surse în condiții rezonabile. Prin activitatea sa, Banca încearcă să consolideze economiile națiunilor împrumutate, astfel încât să poată absolvi dependența de resursele Băncii și să-și satisfacă nevoile financiare, în condițiile în care își pot permite direct din surse convenționale de capital.

Gama activităților Băncii este mult mai largă decât operațiunile sale de creditare. Deoarece deciziile de creditare ale Băncii depind foarte mult de starea economică a țării împrumutate, banca studiază cu atenție economia și nevoile sectoarelor pentru care este avută în vedere creditarea. Aceste analize ajută la formularea unei strategii adecvate de asistență pentru dezvoltare pe termen lung pentru economie.

Dintre cele 34 de țări foarte sărace care au împrumutat bani de la IDA în primii ani, mai mult de două duzini au făcut progrese suficiente pentru a nu mai avea nevoie de bani IDA, lăsând banii la dispoziția altor țări care s-au alăturat Băncii mai recent. În mod similar, aproximativ 20 de țări care anterior au împrumutat bani de la BIRD nu mai trebuie să facă acest lucru. Un exemplu de excepție este Japonia. Pentru o perioadă de 14 ani, a împrumutat de la BIRD. Acum, BIRD împrumută sume mari în Japonia.

Bibliografie

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Mondial%C4%83 (accesat la data de 21.03.2020)

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional (accesat la data de 21.03.2020)

- https://mpra.ub.uni-muenchen.de/24523/1/MPRA_paper_24523.pdf (accesat la data de 21.03.2020)

- https://www.imf.org/external/pubs/ft/exrp/differ/differ.htm (accesat la data de 21.03.2020)

Preview document

Instituții financiare internaționale - FMI și BM - Asemănări și deosebiri - Pagina 1
Instituții financiare internaționale - FMI și BM - Asemănări și deosebiri - Pagina 2
Instituții financiare internaționale - FMI și BM - Asemănări și deosebiri - Pagina 3
Instituții financiare internaționale - FMI și BM - Asemănări și deosebiri - Pagina 4
Instituții financiare internaționale - FMI și BM - Asemănări și deosebiri - Pagina 5
Instituții financiare internaționale - FMI și BM - Asemănări și deosebiri - Pagina 6
Instituții financiare internaționale - FMI și BM - Asemănări și deosebiri - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Institutii financiare internationale - FMI si BM - Asemanari si deosebiri.docx

Alții au mai descărcat și

Analiza Comparativă între Sistemul Monetar Internațional de la Bretton-Woods și Sistemul Monetar Internațional Actual

1. Introducere Sistemul monetar internațional are o mulțime de definiții, una dintre ele ar fi: Sistemul monetar internațional cuprinde norme și...

Cum influențează automatizarea nivelul forței de muncă

1. Introducere Tehnologia prin care se asigură controlul asupra anumitor procese fie informatice, fie mecanice, în vederea sporirii eficienței se...

Globalizarea

1. Introducere Am ales să abordez problema globalizării pentru tema mea și anume : Este benefică globalizarea ? Globalizarea este un fenomen care...

Externalizare cu orice preț

În anul 1997, pe când Galaxywire.net, un apreciat furnizor de servicii de Internet, căuta un loc pentru un nou sediu central, firma a găsit o...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Instituțiile financiare bancare internaționale și influențele exercitate asupra economiilor naționale

Introducere România urmează o strategie ce vizează, pe de o parte, menţinerea stabilităţii macroeconomice şi stabilirea unei creşteri economice...

Ai nevoie de altceva?