Managementul Stresului

”Adoptând o atitudine inteligentă, puteţi transforma stresul negativ într-unul pozitiv.”

(Hans Selye)

Stresul a fost denumit boala secolului XX. Indiferent dacă ne dăm seama sau nu, pentru cea mai mare parte dintre noi a devenit un obicei, de care nu mai putem scăpa.Hans Selye spune despre stres că este ”reacția organismului și nu situația care cauzează stresul.Nu ceea ce ți se întâmplă este important, ci felul în care reacționezi.”

Ce înseamnă stresul de fapt ?Un cuvânt devenit banal, pe care toată lumea îl utilizează, fără să ştie în totalitate cu adevărat ce înseamnă. Un cuvânt încărcat deseori de conotaţii negative, atunci când estevorba despre o funcţie esenţială vieţii, deşi realitatea este cu totul alta. O înţelegere a semnificaţiei stresului poate fi găsită în literele ce compun cuvântul STRES.

“S”(stands for strenght) – „luptă pentru putere” fizic, emoţional, intelectual şi spiritual. Slăbiciunea fizică şi emoţională conduce la iritabilitate. Un corp sănătos şi puternic dezvoltat printr-un regim de viaţă sănătos, prin exerciţii şi tehnici de respiraţie ajută la reducerea stresului.Prin tehnici cognitive şi prin însuşirea acestora mintea poate fi fortificată, puterea interioară poate fi întărită. Prietenia, camaraderia, obiceiurile autoprotective sunt valori puternice care ne ajută să luptăm cu stresul.

„T” (stands for traffic control) „luptă pentru a-ţi controla gândirea”. Avem nevoie să ne controlăm şi să ne reglăm gândurile. Tendinţa noastră naturală este aceea de a ne identifica cu propriile gânduri. O abordare modernă a acestora (tehnici de autocontrol a gândirii, inteligenţei emoţionale) arată că, gândirea este un instrument, o modalitate pe care noi ar trebui să o studiem pentru a învăţa cum să ne atingem ţelurile. Putem lupta cel mai bine cu stresul dacă gândurile noaste sunt ordonate şi sistematizate. Acumularea unor idei nedorite conducespre blocaje mentale. Cheia constă în a învăţa să trăieşti „fiecare clipă” – (mănâncă în timp ce mănânci, lucrează în timp ce lucrezi, lasă problemele de acasă, acasă, şi de la serviciu la serviciu).Îngrijorarea nu face decât să reducă eficienţa iar atunci, chiar şi sarcinile simple nu pot fi îndeplinite corect şi la timp.

„R” (stands for re-design) – „luptă pentru remodelare”.Avem tendinţa de a vedea viaţa şi pe ceilalţi prin prisma propriei noastre percepţii.În acest sens, reajustarea şi remodelarea măresc capacitatea noastră de a suporta mai multe greutăţi, sarcini dificile.

„E” (stands for erase) – „depăşeşte momentul”, „criza”, „trecipeste” „fi deasupra situaţiei”. Egoismul, furia, frica, gelozia sunt emoţii negative, care reduceficienţa, conducând la slăbiciunea mentală care cauzează stres. Dacă acestea sunt scoase prea mult în evidenţă nu duc decât la mărirea nivelului stresului.

„S” (Is for sharing) – „a împărtăşi” cu ceilalţi bunăstarea, cunoştinţele, sarcinile de serviciu sau orice altceva. Această atitudine va asigura eficienţă, succes şi eliberare de stres.

Definind stresul, vom înţelege că există un „stres bun” (eustresul) şi un „stres rău” (distresul) şi că este esenţial să găsim permanent nivelul optim de stres, care să ne asigure o stare bună de sănătate. Termenul conceptual de stres psihic a fost „inventat” de cătreHans Selye, ocazie uriaşă de a evalua – în plan psihologic şi medical– limitele „maşinăriei omeneşti” (Balzac), de a face faţă adversităţilor vieţii. Astfel, fiinţa umană este prevenită şi instruită, prin diverse modalităţi, să răspundă unei provocări, pe care Alvin Toffler o circumscria sub termenul de suprasolicitare, ce afectează trei planuri majore ale psihicului: senzorial, informaţional şi decizional (toate având o inerentă rezonanţă afectivă). Din această definiţie, rezultă că stresul este negativ. Cercetările recente scot în evidenţă din fericire, existenţa ambelor forme de stres, stresul negativ, denumit de regulă distres, şi stresul pozitiv, denumit eustres .

Top 3 cauze ale stresului la locul de muncă

Costurile legate de îngrijirea sănătății, nesiguranța la locul de muncă si rata ridicată a absentismului sunt principalele 3 cauze ale stresului la locul de muncă, potrivit unui nou sondaj.Toate întreprinderile adoptă diferite strategii pentru a ajuta angajații să lucreze în echipă și eficient. Barry Hall, realizatorul acestui sondaj afirmă faptul că angajații conștientizează din ce în ce mai mult că trebuie să abordeze această problemă a stresului în cadrul întreprinderii pentru a le îmbunătăți starea de bine și pentru a le crește eficiența. Studiile anterioare au arătat ca stresul la locul de muncă conduce la o serie de probleme de sănătate si de asemenea la depresie. Pentru a avea angajați eficienți, dar și sănătoși, societățile au apelat la diferite metode.

Cea mai utilizată metodă sunt programele de asistență care învață angajații cum să facă față stresului.Alte metode pentru a combate problema stresului sunt: programe menite să stabilească o viață echilibrată a angajaților, training-uri,stiluri de viață sănătoase, creearea unor centre de fitness, cursuri financiare și de formare, campanii de sensibilizare a stresului.