Programul Operațional Regional - Instrument al Dezvoltării Durabile Locale

1.Dezvoltarea regională şi implicaţiile ei

Dezvoltarea regionala a devenit in ultimul deceniu o preocupare majora de studiu pentru cercetarea stiintifica, dar si de dezbatere pentru autoritatile centrale si locale, pentru intreprinzatori si opinia publica. In plan stiintific, abordarile au fost sporadice si nesistematice, nefiind colectate sub forma unui studiu unitar si comprehensiv.

Este implicit înţeles faptul că dezvoltarea regională presupune înlăturarea disparităţilor (decalajelor) economice. Astfel, dicţionarul de economie defineşte decalajele economice ca fiind „discrepanţe cantitative şi calitative între nivelurile de dezvoltare economică a ţărilor măsurate prin compararea unor indicatori macroeconomici ca: produsul intern brut, produsul naţional net pe locuitor, structura de ramură a economiei şi ponderea diferitelor ramuri în formarea produsului intern brut, producţia şi consumul pe locuitor al principalelor produse şi servicii, gradul de alfabetizare, structura comerţului extern, indicatori ai bunăstării economico – sociale,”

Având în vedere disparităţile regionale cu care se confruntă România, considerăm necesar a aduce în discuţie conceptul de dezvoltare durabilă, care combate apariţia şi-sau înlătură disparităţile existente la anumit moment şi într-un spaţiu delimitat (ex: o regiune de dezvoltare). Astfel, acest concept poate fi definit ca o forma de crestere economica prin care este asigurat un nivel corespunzator de bunastare nu numai pe termen scurt sau mediu, ci si pe termen lung. Dezvoltarea este durabila daca raspunde necesitatilor curente ale societatii, fara a pune in pericol perspectivele pentru generatiile viitoare.

1.1. Regiunea de dezvoltare

În România, încă din secolul 19, s-a vorbit despre regiune ca unitate administrativ – teritorială distinctă. Legea Unificării Administrative, aprobată în anul 1925, prevede posibilitatea asocierii judeţelor cu interese comune în regiuni.

Parlamentul European defineşte regiunea de dezvoltare ca fiind “un teritoriu care formează, din punct de vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel rezultată, şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social şi economic.”

În baza legii nr. 151/1998 s-au constituit, la sfârşitul anului 1998, prin asocierea liber consimţită a judeţelor şi a Municipiului Bucureşti, 8 Regiuni de Dezvoltare corespunzătoare nivelului statistic NUTS II. România este împărţită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziţia geografică în ţară - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov.

O parte dintre criteriile de care s-a ţinut cont în momentul conturării regiunilor au fost vecinătatea geografică şi existenţa unor disparităţi economice şi sociale între judeţe care ar urma să fie rezolvate prin implementarea unei politici regionale. La nivelul fiecărei regiuni există două instituţii implicate - agenţia de dezvoltare regională (autoritate executivă) şi consiliul de dezvoltare regională (autoritate deliberativă). Deşi devin din ce în ce mai semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi cele locale.

1.2. Regiunea de dezvoltare Vest

S-a constituit cu aprobare guvernamentală la data de 28 octombrie 1998 şi este compusă din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş. Situată la confluenţa unor importante drumuri europene, unde civilizaţia vestului interacţionează cu cea estică, Regiunea Vest - România se invecineaza cu Ungaria si Serbia si face parte din Euroregiunea Dunăre - Criş - Mureş - Tisa (DKMT), care implică cele patru judeţe ale Regiunii Vest, patru comitate din Ungaria şi regiunea autonomă Voivodina din Serbia. Euroregiunea a fost înfiinţată în 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de către reprezentanţii autorităţilor locale din cadrul regiunilor componente.

Regiunea Vest are o suprafaţă de 32.034 Km (13,4 % din suprafaţa ţării) şi este compusă din 42 oraşe (din care 12 municipii) şi 276 comune (318 unităţi administrativ teritoriale) şi furnizează peste 10% din produsul intern brut pe total economie. În structură, agricultura regiunii participă cu circa 14% la realizarea produsului intern brut regional, în timp ce industria are o pondere de peste 25% în PIB-ul regiunii, uşor peste media naţională

Populaţia Regiunii Vest este caracterizată de diversitate culturală, comunităţile române coabitând cu cele ungare, germane, rome şi sârbe, confruntându-se cu un proces de îmbătrânire demografică.

Gradul de urbanizare al Regiunii este mai mare decât media naţională, iar judeţul Hunedoara are cea mai ridicată rată de urbanizare din ţară, după capitală.