Publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă

Dispozitiile Legii nr. 158/2008 se aplica continutului materialelor publicitare si mesajelor publicitare, oricare ar fi mijlocul de comunicare ce face posibil transferul informatiei.

Comunicatiilor audiovizuale comerciale difuzate in cadrul serviciilor de programe audiovizuale le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 158/2008, ale Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si normele de reglementare emise in aplicarea acesteia.

Legea nr. 158/2008 se aplica fara a aduce atingere dispozitiilor privind publicitatea pentru anumite produse si/sau servicii, precum si restrictiilor sau interdictiilor privind publicitatea in anumite medii, cuprinse in alte acte normative.

Publicitatea inselatoare

Publicitatea care, in orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce in eroare persoanele carora i se adreseaza ori care iau contact cu aceasta si care, din cauza caracterului inselator, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciaza ori poate prejudicia un concurent .

Publicitatea comparativa

Publicitatea care identifica in mod explicit sau implicit un concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta.

Publicitatea inselatoare este interzisa. Pentru a determina daca publicitatea este inselatoare, trebuie sa se ia in considerare toate aspectele acesteia, in special orice informatie continuta de aceasta cu privire la:

a) caracteristicile bunurilor sau serviciilor, cum sunt: disponibilitatea, natura, modul de executie, compozitia, metoda si data fabricatiei bunurilor ori a prestarii serviciilor, daca acestea corespund scopului lor, destinatia, cantitatea, parametrii tehnico-functionali, originea geografica sau comerciala, rezultatele asteptate ca urmare a utilizarii lor ori rezultatele si caracteristicile esentiale ale testelor sau ale controalelor efectuate asupra bunurilor ori a serviciilor;

b) pretul sau modul de calcul al pretului si conditiile in care se distribuie bunurile ori se presteaza serviciile;

c) natura, atributiile si drepturile comerciantului care isi face publicitate, cum ar fi: identitatea si bunurile sale, calificarile si detinerea drepturilor de proprietate industriala, comerciala sau intelectuala ori premiile si distinctiile acestuia (art. 5 din lege).

Publicitatea comparativa este considerata legala daca indeplineste, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

a) nu este inselatoare, potrivit dispozitiilor art. 3 lit. b si ale art. 5 din lege, precum si ale art. 5-7 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor;

b) compara bunuri sau servicii care raspund acelorasi nevoi ori sunt destinate acelorasi scopuri;

c) compara, in mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esentiale, relevante, verificabile si reprezentative ale respectivelor bunuri ori servicii, care pot include si pretul;

d) nu discrediteaza sau denigreaza marcile, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii, activitati ori situatia unui concurent;

e) in cazul produselor cu denumire de origine, se refera, in fiecare caz, la produse cu aceeasi denumire;

f) nu profita in mod neloial de reputatia unei marci, a unei denumiri comerciale sau a altor semne distinctive ale unui concurent ori a denumirii de origine a produselor concurente;

g) nu prezinta bunuri sau servicii ca imitatii ori reproduceri ale bunurilor sau serviciilor purtand o marca ori o denumire comerciala protejata;

h) nu creeaza confuzie intre comercianti, intre cel care isi face publicitate si un concurent sau intre marci, denumiri comerciale, alte semne distinctive, bunuri ori servicii ale celui care isi face publicitate si cele ale unui concurent (art. 6 din lege).

In vederea combaterii si stoparii publicitatii inselatoare si a respectarii dispozitiilor privind publicitatea comparativa, persoanele fizice si juridice, asociatiile si organizatiile care au un interes legitim pot sa sesizeze Ministerul Economiei si Finantelor sau, dupa caz, Consiliul National al Audiovizualului.

Sesizarea adresata Ministerului Economiei si Finantelor poate fi indreptata:

a) impotriva unuia sau a mai multor comercianti din acelasi sector economic;

b) impotriva responsabilului de cod, in cazul in care respectivul cod incurajeaza nerespectarea dispozitiilor legale in materie.