Reducerea resurselor energetice și impactul asupra prețurilor

In ultimii trei ani, pe fondul declinului general al economiei si, in mod deosebit a reducerii dramatice a productiei industriale, a avut loc si o scadere substantiala a principalelor resurse din economie (atat a celor din productia interna cat si a celor din import), cu exceptia energiei hidroelectrice si a energiei nuclearo-electrice.

Evident, acest fenomen, privit mai ales din perspectiva reducerii productiei interne, avea sa se resfranga negativ si asupra nivelului costurilor la produsele respective, indeosebi la carbune si gaze naturale, care contribuie in mare masura la producerea energiei electrice si a energiei termice furnizate populatiei.

Pentru a veni in sprijinul acesteia si a mentine preturile de livrare, indeosebi la cele doua produse mentionate, la cote rezonabile statul a trebuit sa aloce subventii considerabile care au grevat an de an cheltuieli bugetare.

Printre actiunile intreprinse in acest an in contextul realizarii reformei economice, se inscrie si reducerea treptata a acestor subventii, prin aducerea preturilor unor produse furnizate populatiei (energie electrica, gaze, energie termica) cat mai aproape de costurile efective.

Surprinzatoare apare insa evolutia pretului unei gigacalorii, care s-a majorat de la 95500 de lei in decembrie 1998 la 122000 de lei in luna februarie 1999, la 156000 de lei in iunie 1999 si la 235000 de lei incepand cu data de 1 noiembrie 1999, adica de aproximativ 2,5 ori comparativ cu luna decembrie 1998.

Evident, in fata acestei realitati se pune urmatoarea intrebare: cum s-a ajuns la situatia cand intr-un singur an, pretul caldurii si respectiv al apei calde sa creasca de doua ori si jumatate?

- Corelarea preturilor produselor energetice cu cel al gigacaloriei

Pentru a raspunde intrebarii ridicate am incercat sa urmarim evolutia pe etape a preturilor la o serie de produse care concura la producerea energiei termice si sa vedem in ce masura acestea se coreleaza cu evolutia pretului unei gigacalorii.

Astfel, inca la finele primei jumatati a anului1999, respectiv in luna iunie 1999, pretul combustibililor (in cadrul carora pacura si motorina detin o pondere insemnata in producerea energiei termice) crescuse cu 52.3% fata de decembrie 1998, pretul energiei electrice pentru populatie crescuse cu 72% (acestea in conditiile trecerii treptate la eliminarea subventiei incrucisate, ceea ce inseamna ca pretul energiei electrice pentru agentii economici inregistrase, in aceeasi perioada , o crestere mai mica), iar al unui metru cub de gaze se dublase (de la 450 de leiin decembrie 1998 la 575 de lei in februarie 1999 si la 900 de lei in iunie 1999).

In aceste conditii, pretul unei gigacalorii era in luna iunie 1999 cu 63% mai mare fata de ultima luna a anului 1998.

Pentru etapa respectiva se parea ca exista o oarecare corelatie intre aceste cresteri de preturi (ceea ce nu s-a mai confirmat insa, pentru a doua jumatate a anului), dar trebuie subliniat si faptul ca ele depaseau cu mult rata inflatiei din primul semestru al anului 1999 (30.8%) fapt pe care l-am considerat, la vremea respectiva a fi oarecum accesibil, inscris in logica reformei economice.

De remarcat insa ca in luna iunie pretul unei gigacalorii era luat in calcul doar pentru stabilirea costului apei calde furnizate populatiei, incalzirea apartamentelor fiind sistata inca de la sfarsitul lunii aprilie, asa incat efectul majorarii pretului unei gigacalorii din luna iunie 1999 asupra costului termoficarii fusese amanat, el urmand a fi perceput de populatie abia in toamna anului 1999, cand urma sa se treaca din nou la incalzirea locuintelor si cand, fata de decembrie 1998, si pretul energiei termice furnizate populatiei se astepta sa fie mai mare tot cu 63%, ca si al apei calde.

- Salt nefundamentat al pretului gigacaloriei

Odata cu sosirea sezonului rece, respectiv de la 1 noiembrie 1999, avea sa intervina insa o noua majorare a pretului unei gigacolorii pentru energia termica si apa calda furnizate populatiei, de data aceasta greu de inteles, si anume de la 156000 de lei (luna iunie) la 235000 de lei, ceea ce echivaleaza cu un spor procentual de inca 51% fata de iunie 1999, respectiv o crestere cu 146% fata de decembrie 1998.

Preturile produselor care contribuie, in principal la producerea energiei termice, atat fata de iunie 1999 cat si fata de decembrie 1998 au cunoscut, in primele 10, luni ale anului cresteri mult mai mici.

Astfel, la combustibili cresterea preturilor a fost in luna octombrie 1999 doar cu circa 17% mai mare fata de iunie 1999, iar fata de decembrie 1998 cu 78.5%.

Pretul energie electrice furnizate populatie a inregistrat in luna octombrie 1999, incluzand si ultima majorare de la 1 octombrie, un plus de circa 9% fata de iunie 1999, fiind cu 87,4% mai mare comparativ cu decembrie 1998, in timp ce pretul la gaze a ramas la acelasi nivel din luna iunie 1999, mentinandu-se majorarea de 100% fata de decembrie 1998, considerandu-se ca momentul nu este propice unei noi majorari, intrucat gazele nu se pot scumpi in pragul iernii..

In aceste conditii de naste logic intrebarea: “ce anume a condus la cresterea pretului gigacaloriei, incepand cu 1 noiembrie 1999, cu 51% fata de iunie 1999, respectiv de circa 2,5 ori fata de decembrie 1998, cu implicatii nefaste asupra costului termoficarii si a apei calde furnizate populatiei?” la care este greu de raspuns.