Structura sistemului logistic

1. Structura sistemului logistic

Din perspectiva conceptului de marketing, principalul obiectiv al sistemului logistic il reprezinta asigurarea serviciilor de natura logistica in conformitate cu cerintele consumatorilor si utilizatorilor. Se urmareste ca la un cost cat mai mic sa se asigure cat mai multe utilitati de natura logistica, astfel incat nivelul satisfacerii nevoilor consumatorului sau utilizatorului sa fie cat mai ridicat din punctul de vedere al logisticii produsului. Sistemul logistic este format dintr-un ansamblu de activitati ocazionate de transferul produselor intre nivelurile canalelor de marketing, precum si din infrastructura necesara desfasurarii acestor activitati. Dintre activitatile de distributie, transportul este considerat cea mai importanta, detinand, in cele mai multe cazuri, aproape doua treimi din costurile aferente tuturor activitatilor logistice.

1.2. Stocurile – compenenta a sistemului logistic

Strans legate de problematica transporturilor sunt deciziile care au ca obiect stocarea produselor, o alta componenta a sistemului logistic, a doua ca pondere in totalul costurilor, capabila sa creeze utilitati de timp si de loc. Stocurile sunt cantitati de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si magaziile unitatilor economice, intr-un anumit volum si o anumita structura, pe o perioada de timp determinata ca un anumint scop. Stocurile sunt de fapt rezultatul activitatilor de aprovizionare si de desfacere, al activitatii comerciale, in general, care sunt dependente de natura si caracteristicile materialelor si produselor, de conditiile si modalitatile de furnizare si asigurare- transport, de strategiile care se elaboreaza pe aceasta linie, in scopul indeplinirii obiectivului de baza specific agentilor economici. In general, scopul formarii stocurilor este diferit. La nivelul economiei, guvernul constituie stocuri sub forma rezervei nationale la resursele materiale strategice sau deficitare pentru a pune la adapost economia nationala de influenta unor factori de forta majora ( seisme, inundatii, stare de necesitate, evitarea conjucturilor economice nefavorabile sau a penuriei ). Agentii economici isi constituie stocuri de resurse materiale sau de produse pentru a asigura alimentarea continua a subunitatilor de consum sau servirea clientilor in vederea desfasurarii normale a activitatii si realizarii astfel a obiectivelor ce si le-au propus.

Printr-o gestiune stiintifica a stocurilor se pot aduce importante economii de fonduri, paralel cu cresterea calitatii serviciilor logistice oferite consumatorilor. Obiectivul central urmarit il constituie asigurarea unei aprovizionari continue, adaptata specificului cererii si cu costuri mai mici. La nivel operational se concretizeaza in decizii referitoare la : marimea unei comenzi, frecventa si momentul lansarii comenzilor, marimea stocului de siguranta pentru evitarea rupturilor de stoc.

Printr-o politica rationala de stocare se constituie stocul de produse necesare, la momentul potrivit, urmarindu-se minimizarea numarului rupturilor de stoc, ca si a costului total aferent stocarii.

In procesul decizional, vizand o gestiune stiintifica, se cer luate in considerare unele elemente alea mecanismului stocarii, intre care, oscilatiile imprevizibile in manifestarea cererii, incertitudinea legata de timpul de satisfacere a unei comenzi, necesitatea combinarii mai multor produse in procesul de aprovizionare si stocare, existenta mai multor puncte pentru stocarea produselor, in diferite etape ale circuitului acestora, posibilitatea aplicarii unor rabaturi la cantitati considerate.

Minimizarea costurilor se face, in general, pe baza unei atente analize a costurilor de stocare propriu-zise (C1), a costurilor de lansare a comenzii (C2) si a celor generate de ruptura de stoc (C3). Costurile C1 cresc odata cu cresterea cantitatii de reaprovizionat, iar celelalte doua scad. Adoptarea celei mai corecte decizii in problemele de stocare este conditionata de obtinerea informatiilor necesare si de conceperea unor modele decizionale adecvate.