Supravegherea bancară după criza financiară

Conceptul de supraveghere bancară este definit ca fiind o activitate care este efectuată de către o autoritate de control privind situația financiară a instituțiilor de credit care sunt situate in sfera lor de judecată și sunt controlate mijloacele în care sunt respectate și puse în practică reglementările bancare.

Supravegherea bancară funcționează ca un proces care este considerat ca fiind un ciclude reglementare și supraveghere a politicilor care constituie baza pentru dezvoltare și metodele și nivelurile de supraveghere care stau la bază și activitățile de control desfășurate zi de zi.

Supravegherea bancară are în vedere următoarele competențe:

- Desfășoară inspecții de supraveghere, la fața locului și cercetări;

- Acordă și scoate autorizațiile instituțiilor financiare;

- Garantează respectarea dispozițiilor prudențiale ale Uniunii Europene;

- Caracterizează necesitățile precise, având în vedere capitalul, drept încheierea posibilelor riscurilor financiare.

Banca Centrală Europeană este o instituție guvernamentală a Uniunii Europene, alcătuind esența Eurosistemului și a Mecanismului unic de monitorizare.

Organele de decizie a BCE-ului sunt:

a)Comitetul guvernatorilor: care este organismul central de decizie, fiind constituit de șase membrii ai Comitetului de Execuție și totalitatea guvernatorilor băncilor centrale naționale celor nouăsprezece state aflate în zona euro.

b)Comitetul de execuție: care este format din Președinte, Vicepreședinte și pe lângă aceștia, alți patru membrii.

c)Consiliul general: este format din Președintele și Vicepreședintele BCE și guvernatorii celor 28 de țări membre.

d)Consiliul de supraveghere: este alcătuit din Președinte, Vicepreședinte, patru reprezentanți și delegați ai organelor naționale de monitorizare.

Stabilirea și politica de supraveghere bancară pentru totalitatea instituțiilor de credit sunt evoluate prin coordonare și colaborare strânse asupra Băncii Centrale Europene și alte organisme, după cum urmează:

- Autoritatea bancar europeană;

- Comitetul european spre riscul sistemic;

- Comitetul de supraveghere din Basel;

- Consiliul privind Stabilitatea Financiară.

Banca Centrală Europeană elaborează propriile sale reguli și instrucțiuni. În principiu, în cazul instrucțiunilor acestea se referă la Procesul de evaluare și respectiv, evaluarea supravegherii și formalitățile de înscriere și de aplicare a sistemului bancar supravegheat. BCE verifică și intensifică regulat metodologiile și standardele. Prin urmare, aceasta aplică experiența căpătată rezultată din punerea în practică a acestora, în momentul în care programează activitățile de supraveghere, având în vedere un viitor ciclu care este bazat pe meditațiile desfășurate zilnic în cursul supravegherii, desfășurarea inspecției de asigurare a calității și participarea la organismele europene și internaționale de standardizare.

BCE își programează activitățile de supraveghere într-un proces care se desfășoară în 2 etape: programare strategică și programare operațională.

Cu privire la programarea strategică, planul strategic caracterizează prioritățile având în vedere activitatea de supraveghere pentru următoarele 12, respectiv 18 luni, ținând cont de :

- Pericolele și vulnerabilitatea din domeniul financiar;

- Directive și recomandări elaborate de către alte autorități europene;

- Stabilirea echipelor comune de supraveghere prin intermediul SREP (Proces de Revizuire și evaluare a supravegherii);

- Prioritățile accentuate relevante de către autoritățile naționale de supraveghere.

Programarea strategică stabilește calitatea, importanța și frecvența activităților determinate în programele individuale de examinare supraveghere-SEP.

În cazul programării operaționale, verificările zilnice sunt determinate în SEP pentru fiecareinstituție de credit, care constituie principalele obligații și activități de supraveghere pentru viitoarele 12 luni, considerând:

- Frecvența și modelul activităților desfășurate la fața locului sau în afara locului;

- Formalitățile de acceptare a exemplelor interne;

- Prelungirea modelului de supraveghere.

Monitorizarea zilnică cuprinde contactul direct global cu instituțiile financiare și supravegherea consecventă a activităților. O componentă centrală care se află la baza acestui proces este SREP-Proces de revizuire și evaluare a supravegherii. Acest proces este fundamentat pe un set comun de metode și standarde pentru evaluarea continuă a instituțiilor financiare semnificative: riscuri, guvernanță și poziții de capital și de lichiditate.

Procesul de revizuire și evaluare a supravegherii (SREP) se administrează proportional instituțiilor financiare semnificative, cât și celor mai slab semnificative, garantând că sunt apreciate standardele de supraveghere cele mai importante și mai consistente.

Banca Centrală Europeană pe lângă acele activități în curs, aceasta efectuează operațiuni de supraveghere ad-hoc, printre care se enumeră acordarea de autorizații și cumpărarea de exploatații autorizate. Ea poate să impulsioneze o gamă întinsă de măsuri de control. Printre celelalte activități de supraveghere ad-hoc se mai numără izolarea autorizațiilor și sancțiunilor și respectiv, gestionarea crizelor financiare.

Principalele forme de colaborare dintre Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale de supraveghere bancară sunt echipele comune de supraveghere. Acestea avansează într-un mod