Teoria economică

Intruducere

Lumea contemporană este în căutare de soluţii de creştere a eficienţei alocării resurselor, de îmbunătăţire a calităţii, de sporire a gradului de satisfacţie a consumatorilor. Asemenea cerinţe pot fi îndeplinite printr-o bună funcţionare a sistemului de preţuri, într-un mediu concurenţial normal.

Concurenta in mediul de afaceri reprezinta totalitatea relatiilor dintre cei care actioneaza pe aceeasi piata pentru realizarea propriilor interese in conditii de libertate economica.

Concurenţa este un mod de manifestare a economiei pe piaţă, în care pentru un bun omogen şi substitutele sale, existenţa unui singur producător devine, practic, imposibilă.

“Compeţia conduce la continua perfecţionare şi eficientizare a productiei. Ea determină producătorul să elimine risipa si să scadă costurile astfel încît să vîndă la un preţ mai mic decît alţii. Îi elimină pe cei ale căror costuri ramîn ridicate şi face astfel încît să concentreze producţia în mîinile celor ale căror costuri sînt mai mici.” (Clair Wilcox)

Actualitatea temei: În prezent, concurenţa este considerată ca fiind un factor de primă importanţă, prin care firmele sunt constrînse să devină eficiente, să ofere o gamă cît mai largă de produse şi servicii, la preţuri mai mici, facilitînd astfel bunăstarea consumatorilor şi alocarea optimă a resurselor în societate.

Scopul lucrarii: Scopul lucrarii este de a analiza concurenta sub toate formele sale, de a studia functiile acesteia in mediul de afaceri, de a o clasifica dupa tipurile sale de existenta si de a urmari manifestarea sa anume in Republica Moldova.

Metodologia de cercetare: În realizarea acestei lucrări am folosit metoda analizei surselor monografice si electronice pentru cunoasterea mai larga a activitatii concurentiale, am formulat problema si am gasit solutii pentru rezolvarea acesteia.

Structura lucrarii: Lucrarea este formata din 3 capitole ( I Capitol cuprinde abordari teoretice despre concurenta, II Capitol se refera la manifestarea concurentei pe teritoriul Republicii Moldova, III Capitol studiaza problema concurentei si metodele de prevenire si limitare a acestora propuse și aplicate prin lege de către autorități). Lucrarea este încheiată de concluzia generală asupra cercetării efectuate asupra concurenței și de bibliografie.

Importanța practică: Această lucrare are o iportanță practică în vederea studierii conceptelor, teoriilor și formelor de concurență, în analiza desfășurării concureței la ora actuală pe teritoriul Republicii Moldova și în formarea unei concluzii lucide asupra activității concurențiale în mediul de afaceri.

Monografie utilizată: ”Curs de teorie economică” de Dumitru Moldovanu, Chișinău 2006

Capitolul I. Concurența: Concept și Teorii. Funcțiile și Tipurile Concurenței.

1.1Concurența: Concept și Teorii

Concurenţa reprezintă o trăsătură esenţială a economiei de piaţă, este o situaţie pe o piaţă, în care firmele producătoare (vânzătorii) îşi dispută patronajul cumpărătorilor pentru a-şi atinge un anumit obiectiv de afaceri (exemplu: profituri, vânzări şi/sau un segment de piaţă, etc.).

Concurenţa este considerată ca un proces important prin care firmele sunt silite să devină eficiente şi să ofere o gamă largă de produse şi servicii la preţuri şi tarife cât mai reduse (mici). Aceasta are consecinţe imediate asupra creşterii bunăstării consumatorului, firmele angajându-se într-un proces continuu de inovare şi sprijinind totodată schimbările şi progresul tehnic. Totodată, concurenţa este o confruntare deschisă, în cadrul căreia vânzătorii şi cumpărătorii au ca scop îmbunătăţirea situaţiei lor pe piaţă, folosindu-se de strategii şi acţiuni adecvate în vederea tatonării şi testării forţelor pieţei. Pentru aceasta, concurenţa poate să îndeplinească condiţiile unui garant al tuturor subiecţilor participanţi la viaţa economică.

Adam Smith in lucrarea sa „Avutia natiunilor, cercetare asupra naturii si cauzelor ei” a pus temelia conceptului de concurenta. El a formulat celebra "teorie a mainii invizibile", prin care afirma ca din ciocnirea intereselor particulare egoiste ale indivizilor rezulta un echilibru de ansamblu al economiei de piata, care face posibila functionarea ei eficienta si armonioasa, capabila sa asigure nu numai castigul si prosperitatea agentilor individuali, ci chiar si binele/interesul general. Potrivit teoriei lui A. Smith, doar libertatea de concurenta este o garantie a progresului, prin cele doua functii principale pe care le indeplineste (alocarea optimala a resurselor in progresul utilizarii factorilor de productie si anularea supraprofiturilor).

J. M. Keynes, unul din cei mai influenţi economişti ai secolului XX, fondatorul doctrinei dirijiste, a criticat tezele ortodoxe privind autoreglarea pieţei şi a contestat, in acest sens, virtuţile liberei concurenţe şi a liberului schimb. Dar el nu a negat in totalmente importanţa mecanismului liberei concurenţe, insistand asupra necesităţii intervenţiei statului in corectarea abaterilor (concentrarea intreprinderilor, monopolizarea industriilor, abuzul de poziţie dominantă, dictarea preţurilor, etc.) prin diverse parghii economice (masă monetară, rata dobanzii, cheltuieli publice etc.)

Economistul austriac J. A. Schumpeter (1942) işi orientează studiile, asupra concurenţei monopoliste, analizand cu minuţiozitate actorii pieţei şi profiturile realizate de ei. Fiind neoliberal, el insistă, totuşi, asupra rolului statului in reglementarea pieţelor cu concurenţă monopolistică. Dar meritul cel mai mare a lui J. A. Schumpter il constituie conceptul său asupra naturii concurenţei. Concurenţa, după A. Schumpeter, este motorul procesului de distrugere creativă şi, in consecinţă, a progresului economic. El consideră capitalismul, prin natura sa, un sistem care işi schimbă radical din interior structura economică, distrugand continuu elementele sale invechite şi creand altele noi.