Ideea unei Istorii Universale din Punct de Vedere Cosmopolit

Filosofia a aparut ca raspuns la intrebari: ce este existenta; care este raportul dintre existenta subiectiva si cea obiectiva; cum se constituie valoarea de adevar si bine, frumos si dreptate; care sunt cauzele nefericirii omului pe pamant; ce este fericirea. In jurul acestor probleme s-a constituit filosofia incercand sa dea raspunsuri, filosofia vizand raportul omului cu lumea, cu existenta. Aceasta incearca sa explice in ce consta conditia umana, conceptul de conditie umana, deasemenea situatiile obisnuite si cele limita. In acelasi timp filosofia se preocupa de locul si rolul omului, il ajuta pe acesta sa ierarhizeze lumea. Problemele teoretice ale filosofiei sunt in legatura in principal cu raportul dintre existenta obiectiva si existenta subiectiva. Raportul a fost numit ca fiind problema fundamentala a filosofiei. Pentru Kant problema fundamentala a fost : “Cum pot sa gandesc unitar cerul instelat deasupra mea si legea morala din mine?”

Termenul cosmopolitism (din limba greacă kosmos: univers și polis: oraș) a fost, la origine, o concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și roman, care promova ideea „cetățeniei universale”. Prin extensie, termenul desemnează ideea care neagă concepte precum suveranitatea națională, națiunea, patriotismul sau etnicitatea și pledează pentru creearea unei societăți globale și supranaționale. O persoană care aderă la ideea de cosmopolitism se numește cosmopolit. Cosmopolitismul se poate afirma pe mai multe planuri. El poate avea la origine ideea de guvern global sau se poate referi doar la relațiile morale, economice sau politice dintre națiuni sau indivizi din diferite națiuni. Elemente de cosmopolitizare ale societății apar ca efecte colaterale ale procesului de globalizare. Cosmopolit este acela care se poate imagina și raporta în contextul unor alți oameni, a unei alte culturi, fară să își piardă propriul punct de vedere; iar aceasta înseamnă de multe ori dezvoltarea acelui tip de politică personală ce depășește granițele unei singure tradiții.

Immanuel Kant

Immanuel Kant (22 aprilie 1724 - 12 februarie 1804), filozof german, unul din cei mai importanti gânditori din perioada iluminismului în Germania. Kant este socotit unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene. Prin fundamentarea idealismului critic, a exercitat o enormă influenţă asupra dezvoltării filozofiei în timpurile moderne. În special Fichte, Schelling şi Hegel şi-au dezvoltat sistemele filozofice pornind de la moştenirea lui Kant.

Ideea unei istorii universale din punct de vedere cosmopolit

Cele mai mari eforturi de a scrie o istorie universala au fost intreprinse in cadrul traditiei idealiste germane; aceasta idee a fost propusa de Kant in eseul „O idee pentru o istorie universala dintr-un punct de vedere cosmopolit” – definea atributiile esentiale ale tuturor eforturilor viitoare de scriere a unei istorii universale. Istoria omeneasca este definita ca istoria unui permanent conflict si a cruzimii.

In studiile Ideea unei istorii universale din punct de vedere cosmopolit (1784), Kant nu-si sprijina deductiile sale pe faptele istorice, caci el considera ca intregul curs al istoriei este determinat indeosebi a priori.

El afirma, este adevarat, ca studiul „istoriei empirice” este necesar filosofului istoriei, dar acesta nu are nevoie de a avea, in definitiv, decat o „viziune foarte generala asupra istoriei”. La urma urmei, nici nu se putea gandi in alti termeni, deoarece filosofia istoriei a lui Kant nu avea cum sa nu se afle in stransa legatura cu intreaga sa conceptie filosofica. Desigur, Kant nu contesta ca „trebuie sa existe relatii intre filosofia istoriei si istoria ca atare, insa fara a determina care trebuie sa fie natura acestor relatii”.

Kant sugera ca istoria ar avea un punct final, acesta fiind realizarea libertatii umane deoarece „ o societate in care libertatea inaintea legilor exterioare se asociaza in cel mai inalt grad cu puterea irezistibila, adica o constitutie civica perfect echitabila, este cea mai importanta problema pe care natura o pune in sarcina rasei umane”.

Kant a descris in termeni generali mecanismul care ar face omenirea sa avanseze spre nivelul superior de rationalitate reprezentat de institutiile sociale liberale; mecanismul acesta ii determina pe oameni sa abandoneze razboaiele si sa se asocieze in societati civile. Scrierea istoriei mentionate anterior, spune Kant, ar putea contribui la realizarea guvernarii republicane universale, deoarece i-ar da omului o imagine mai clara asupra viitorului sau.