Active Imobilizate Corporale

Argument

Tranziţia ţării noastre spre economia de piaţă impune adaptări corespunzătoare în organizarea şi conducerea contabilităţii agenţilor economici.

Procesul modernizării contabilităţii româneşti presupune aderarea la normele contabile a ţărilor cu tradiţie în economia de piaţă.

Legea contabilităţii promulgată în decembrie 1991 marchează o nouă etapă în istoria contabilităţii ţării noastre, în trecerea la o contabilitate compatibilă cu cea a altor ţări vest-europene.

Lucrarea de faţă este împărţită în 5 capitole, fiecare capitol cuprinzând informaţii teoretice actualizate privind imobilizările corporale.

Activele imobilizate corporale reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale, care nu se consumă la prima lor utilizare.

Acestea se pot delimita pe următoarele categorii: active imobilizate corporale în curs de execuţie; terenuri; mijloace fixe; resursele naturale.

Totul este la obiect, punctual, nimic în plus, doar esenţa ajutându-vă la o însuşire logică, rapidă şi eficientă.

Cap.1. Noţiuni şi delimitări privind activele imobilizate corporale

Activele imobilizate corporale, denumite în cadrul unor sisteme informaţionale contabile şi „active materiale pe termen lung”, reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale, care nu se consumă la prima lor utilizare.

a) Dacă avem în vedere componenţa şi omogenitatea activelor imobilizate corporale, acestea se pot delimita pe următoarele categorii: active imobilizate corporale în curs de execuţie; terenuri; mijloace fixe; resursele naturale.

Activele imobilizate în curs de execuţie sunt reprezentate de cheltuielile efectuate privind achiziţionarea de utilaje care necesită montaj şi crearea de mijloace fixe prin forţe proprii sau în antrepriză care, potrivit legii, se află în diferite stadii de execuţie, precum şi cele finalizate, dar pentru care nu au fost întocmite formele de înregistrare ca mijloace fixe.

În funcţie de caracteristicile tehnico-constructive şi scopul urmărit, activele imobilizate în curs de execuţie pot fi delimitate pe următoarele categorii:

 lucrări de construcţie a clădirilor şi construcţiilor speciale;

 lucrări de montaj sau de asamblare şi instalarea utilajelor, reţelelor de canalizare, reţelelor electrice, reţelelor de apă etc.;

 cheltuieli de achiziţionare a utilajelor şi instalaţiilor de montare şi efectuare a probelor tehnologice;

 cheltuieli de proiectare şi organizare de şantier.

Terenurile reprezintă o categorie de imobilizări necorporale cu o durată nelimitată de utilizare.

Conform legii, terenurile cuprind atât terenuri propriu-zise cât şi amenajări de terenuri şi care pot fi încadrate în una din următoarele grupe: terenuri agricole şi silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii şi altele.