Analiza Cost - Avantaje

CAP.1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A ANALIZEI COST – AVANTAJE CA METODĂ GENERALĂ DE DIMENSIONARE A CHELTUIELILOR PUBLICE

“Cu privire la Afacerea care are atât de multă Importanţă pentru tine, deşi tu îmi ceri Sfatul, nu pot, din lipsă de Premise suficiente, să îţi spun ce să hotărăşti, dar, dacă vrei, îţi pot spune cum. Când apar acele Cazuri dificile, ele sunt dificile, în primul rând, deoarece atunci când le Judecăm nu avem în Minte în acelaşi timp toate Argumentele pro şi contra, ci uneori ni se prezintă un Set dintre ele, iar altădată un altul, primul scăpându-ne din Vedere. De aici diferitele Scopuri sau Înclinaţii care prevalează alternativ, precum şi Incertitudinea care ne pune în încurcătură.

Pentru a trece peste asta, Metoda mea este aceea de a împărţi printr-o Linie o Foaie în două Coloane, scriind deasupra uneia Pro şi deasupra celeilalte Contra. Apoi, timp de trei sau patru Zile de Judecată, scriu sub fiecare dintre Titluri scurte Indicii cu privire la diferitele Motive pe care le găsesc pentru sau împotriva Măsurii la diferite Momente. Când le avem pe toate la un loc, într-o singură Vedere, mă străduiesc să estimez Valoarea fiecăruia; şi când găsesc două, una de o parte şi alta de cealaltă, care par a fi egale, le eliminăm pe amândouă. Dacă găsesc un Argument pro egal cu două Argumente contra, le elimin pe toate trei. Dacă găsesc că două Argumente contra sunt egale cu trei Argumente pro, le elimin pe toate cinci; şi tot aşa, până aflu la sfârşit în ce parte înclină Balanţa; şi dacă după încă o Zi sau două de judecată nimic nou care să aibă Importanţă nu se întâmplă în nici o parte, iau o Hotărâre în mod corespunzător. Şi, deşi Valoarea Argumentelor nu poate fi determinată cu Precizie Matematică, totuşi, atunci când fiecare dintre ele este astfel judecat, separat şi prin comparaţie, şi când totul stă în faţa mea, cred că pot judeca mai bine şi risc mai puţin să fac un Pas grăbit; şi, de fapt, cred că este de un mare Folos acest tip de Ecuaţie, în ceea ce ar putea fi numită Matematica Morală sau Prudenţială.”

B. Franklin, Londra, 19 septembrie 1772

Metodele de evaluare a eforturilor şi a efectelor directe şi indirecte ale proiectelor de obiective publice sunt diferite. Cele care se utilizează în mod frecvent sunt:

- analiza costuri – avantaje, cunoscută pe larg în literatură sub denumirea de analiză cost – beneficiu;

- analiza cost – eficacitate, bazată pe un sens mai larg decât cel economic, atribuit avantajelor;

- metode multicriteriale.

1.1. Analiza cost – beneficiu

Analiza cost – beneficiu – cadru conceptual aplicat oricărei evaluări cantitative, sistematice, a unui proiect public sau privat pentru a determina dacă sau cât de mult, acest proiect este valoros dintr-o perspectivă publică sau socială. În această metodă, beneficiul reprezintă, de fapt, avantajul obţinut pe seama furnizării serviciului public, pentru care s-au elaborat variantele de proiect.

Metoda costuri – avantaje se sprijină pe noţiunea de profit transpusă în sectorul public. Pentru ca o unitate privată să-şi încheie activitatea cu profit, ea trebuie să realizeze venituri mai mari decât totalitatea costurilor înregistrate. Dacă statul doreşte să realizeze un obiectiv (o acţiune, o operaţiune) care să nu fie oneroasă pentru el, atunci caută o soluţie care să maximizeze diferenţa dintre avantaje şi costuri. Aceasta înseamnă că statul nu trebuie să adopte soluţia care costa cel mai puţin, nici pe cea care produce cel mai mult, ci pe cea care asigură cea mai mare diferenţă între venituri (avantaje) şi costuri, evaluate în bani.

În această metodă nivelul optim al raportului cost/beneficiu este folosit ca un criteriu de exprimare a eficacităţii deciziilor publice, în cadrul unui program actualizat.

Condiţia de a nu se respinge un proiect este: cost / beneficiu = minim sau, invers, beneficiu / cost = maxim.

Metoda costuri – avantaje nu-şi găseşte aplicabilitate când costurile şi efectele unor decizii nu pot fi exprimate în bani, ca de exemplu: preţul unei vieţi omeneşti, constrângerea psihologică a unei reglementări, economia de timp etc.