Auditarea conturilor de către curtea de conturi a României - Regim juridic

Curtea de Conturi este instituţia înfiinţată în baza Constituţiei cu scopul de a efectua auditul gestiunii finanţelor publice ale României. Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi au fost aprobate prin Legea nr. 94/1992, republicată.

Într-un stat de drept, democratic şi social, în cadrul democraţiei constituţionale, conceptul de responsabilitate presupune obligaţia de a răspunde pentru actul de gestiune. Obligaţia de a răspunde pentru actul de gestiune presupune, la rândul ei, existenţa unei funcţii solide de audit extern.

Curtea de Conturi este auditorul extern al României. Auditorul are rolul de a examina acţiunile persoanelor responsabile cu actul de gestiune informând contribuabilii despre felul în care autorităţile au utilizat fondurile publice.

Indiferent de modul de constituire şi de destinaţia fondurilor, în calitatea sa de auditor extern, Curtea de Conturi verifică dacă fondurile publice sunt corect contabilizate şi dacă sunt cheltuite în conformitate cu reglementările aplicabile, precum şi dacă se acordă atenţia cuvenită obţinerii unui raport optim între resurse şi rezultate.

Activitatea de audit serveşte următoarelor obiective: utilizarea corectă şi eficace a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, consolidarea bunei gestiuni financiare, executarea corespunzătoare a activităţilor administrative, precum şi informarea autorităţilor publice şi a publicului larg, prin întocmirea şi furnizarea de rapoarte obiective. Rezultatele activităţii Curţii de Conturi sunt utilizate de Parlament, precum şi de entităţile verificate pentru îmbunătăţirea gestiunii financiare a bugetului României.

Activitatea Curţii de Conturi trebuie să fie punct de reper în materie de execuţie a bugetului pentru exerciţiul bugetar precedent.

În pofida a ceea ce ar sugera numele său, Curtea de Conturi nu dispune de competenţe judiciare.

Curtea de Conturi are o identitate distinctă şi inconfundabilă, la baza funcţionării sale stând două principii de bază: unicitatea şi autonomia.

Unicitatea. Operaţional, Curtea de Conturi constituie singura entitate competentă să certifice acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate şi să emită certificatul de conformitate, în situaţia în care constată regularitatea conturilor. Nicio altă autoritate nu se poate pronunţa asupra datelor înscrise în conturile de execuţie, decât provizoriu.

Curtea de Conturi exercită în exclusivitate controlul execuţiei bugetelor Camerei Deputaţilor, Senatului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ şi Avocatului Poporului.

Instituţional, conducerea se exercită de plenul Curţii de Conturi, compus din 18 membri – consilieri de conturi, numiţi în condiţiile Legii nr. 94/1992 de Parlament. În structura Curţii de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti – structuri fără personalitate juridică şi un secretariat general.

Autonomia. Autonomia Curţii Constituţionale are ca suport normativ dispoziţiile Constituţiei şi ale legii speciale. Curtea de Conturi se impune ca o instituţie a ordinii de drept; ea nu este o „supraputere”, nici o „putere de stat”. Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legea sa organică şi reprezintă România în calitatea sa de instituţie supremă de audit în organizaţiile internaţionale de profil.

Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de activitate.

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom şi efectuează trei tipuri de audit: auditul financiar, auditul performanţei şi auditul de conformitate (control tematic). Acestea abordează următoarele probleme:

1. dacă situațiile financiare pentru exercițiul bugetar dat sunt complete, reale și conforme cu cadrul general de raportare financiară aplicabil, respectă principiile legalității și regularității și oferă o imagine fidelă atât a poziției cât și a performanței financiare – auditul financiar;

2. dacă se asigură o bună gestiune financiară – auditul performanţei, cu alte cuvinte:

a. economicitate – dacă fondurile alocate unei activităţi au fost utilizate cu economie;

b. eficienţă – dacă rezultatele activităţii au fost obţinute cu cel mai redus nivel de resurse alocate, şi

c. eficacitate – dacă obiectivele stabilite au fost îndeplinite;

3. dacă operaţiunile respectă, sub toate aspectele semnificative, cadrul juridic şi cadrul de regularitate care le sunt aplicabile– auditul de conformitate.

În calitate de auditor extern al României, Curtea de Conturi contribuie la îmbunătăţirea modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.