Managementul firmei

Cea mai folosită este definiţia clasică a lui Henry Fayol. Declaraţia sa generală despre management rămâne validă după mai bine de 50 de ani şi a fost adoptată de alţi specialişti îndomeniu. Astfel:„A conduce înseamnă a prevedea şi a planifica, a organiza, a conduce, a coordona şi a controla”.

H.Fayol, Managementul este un proces social proces ce constă în a planifica, a controla, a coordona şi a motiva”. E.F.L. Brech Conducerea este procesul operaţional iniţial cel mai bine disecat prin analiza funcţiilor manageriale. Cele cinci funcţii esenţiale ale managementului sunt: planificarea, organizarea, antrenarea, conducerea şi controlul”.

Koontz şi O`Donnel . Schimbările făcute de Brech şi alţi doi exponenţi reprezintă schimbări de accente ale ideilor, mai degrabă decât schimbări de principii. Deloc surprinzător în climatul social de azi comanda lui Fayol este abandonată în favoarea motivaţiei (Brech) sau a conducerii (Koontz şi O`Donnel).Trebuie recunoscut că definiţiile de mai sus sunt exprimate în sens larg. În mod fundamental, ceea ce ei afirmă este că managementul este un proces ce permite organizaţiilor să-şi atingă obiectivele prin planificare, organizare şi control al resurselor lor, incluzând câştigarea încrederii angajaţilor (motivarea lor). În ultimii zece ani mai mulţi specialişti au încercat să treacă de la această abordare generală la una mai detaliată, şi anume o analiză de comportament orientată pe ceea ce fac managerii actuali în practică. Accentul în această abordare este pus pe ceea ce este un manager mai degrabă faţă de ceea ce este managementul. Un astfel de specialist este Henry Mintzberg care, pe baza studiilor realizate pe diverşi manageri, a dezvoltat o listă cu principalele roluri care apar mai ales pentru posturile de conducere. Un astfel de rol este ceva mult mai amplu, mai vast decât o descriere simplă a unui post sau poziţii de conducere, cu sarcinile şi activităţile cele mai importante ale sale. De asemenea, un rol include şi comportamentul care este aşteptat de la o persoană în îndeplinirea sarcinilor şi activităţilor acelui post de lucru. În posturile de conducere, în particular, sunt probabile câteva roluri. Mintzberg vede rolurile cheie după cum urmează:

a. Întreprinzător adică planificator şi persoană ce îşi asumă riscuri;

b. Alocator de resurse adică organizator şi coordonator;

c. Conducător / Lider adică motivator şi coordonator;

d. Omul de legătură/ Omul care transmite adică coordonator şi controlor;

e. Orator / Negociator adică motivator şi comunicator.

Comparând rolurile identificate de Mintzberg cu expresiile echivalente cele mai apropiate valabile la Fayol, Brech, Koontz şi O`Donnel poate fi observat faptul că lista lui Mintzberg furnizează o analiză mai aprofundată a ceea ce înseamnă o poziţie managerial şi este tipic pentru cele mai multe concepte analitice ale studiului managementului în practică.

Cuvintele „administrare” şi „management” au fost mai mult sau mai puţin interschimbabile. Fayol însuşi a folosit cuvântul franţuzesc „administraţie” adică „management” în originalul său tratat despre acest subiect. În zilele noastre „administraţia” tinde să fie înţeleasă ca o temă strictă a desfăşurării şi menţinerii procedurilor. Ce este de spus este faptul că administraţia este vizualizată în primul rând ca un aspect de organizare. Interpretarea termenului de administrare devine chiar acceptată în domeniul civil, unde cu ceva timp în urmă cuvântul „management” nu făcea parte din vocabularul oficial.

Indiferent ce părere este preferată referitor la definiţia managementului, este clar că se poate vorbi numai pragmatic în cadrul contextului unei organizaţii. Brech a descris organizaţia ca „un cadru al procesului managerial”. În orice caz acest cadru poate fi descris în mai multe feluri diferite. Prima distincţie care trebuie făcută este între folosirea cuvântului „organizaţie”, care descrie procesul de organizare şi folosirea sa care să descrie entitatea socială formată de către un grup de oameni. Organizaţia ca entitate socială este cea de care se discută în acest subcapitol. Până în prezent nu este unanim acceptată o definiţie a unei organizaţii